Pandemia ne-a luat prin surprindere. Pe noi toți. Am fost puși în fața unei situații neobișnuite. Nepregătiți și în grabă am fost nevoiți să ne schimbăm stilul de viață și să ne adaptăm noilor condiții. Avem multe întrebări și puține răspunsuri, iar aceste incertitudini ne afectează psihologic. Chiar dacă nu o punem în prim-plan, sănătatea mintală este foarte importantă. Acest material vine cu o serie de clarificări și sugestii despre cum să avem grijă de starea noastră psihologică pe timp de pandemie și cum să facem față fricilor și stresului.
Diana este studentă. Acum o lună se bucura de tot ce înseamnă viața, iar pentru această primăvară avea multe planuri frumoase. Însă a venit pandemia, iar odată cu ea și carantina. Evenimentele și situațiile neplăcute o neliniștesc mult, iar discuțiile cu cei dragi nu o ajută să-și păstreze calmul.
Diana urma să-și ia un concediu de la job în luna aprilie. Număra zilele până la mult-așteptata călătorie. Și-a cumpărat chiar și bilet de avion, dar… pandemia. Acum Diana nu mai primește nicio satisfacție de la activitățile care-i plăceau anterior, este mereu agitată și are dereglări de somn.
Diana este elevă. De fire este introvertită. De obicei o bucurau zilele în care își petrecea timpul cu propria persoană. Prima perioadă de carantină a trecut ușor pentru ea. După câteva săptămâni însă a început să fie foarte agitată. Diana a încercat exerciții de relaxare, dar și alte metode care anterior o ajutau să-și găsească echilibrul. Nu funcționează nimic.
Diana are o viață socială activă. Își iubește mult soțul și cei doi copii. Diana e foarte calculată și avea planuri pentru sărbătorile pascale încă din luna februarie, dar… pandemia. Acum Diana stă în carantină împreună cu familia. Deși este o fire calmă și echilibrată, în ultima perioadă plânge fără motiv și este foarte irascibilă. Uneori chiar are și accese de furie.
Diana niciodată nu-și face planuri pentru mult timp înainte. Știe că are un job stabil și-i place să trăiască fără grabă. Odată cu pandemia, Diana a fost trimisă forțat în concediu. De atunci, Diana nu-și mai găsește locul, iar în orice discuție cu familia sau prietenii vorbește doar despre fricile și îngrijorările sale.
Împreună cu câțiva specialiști, am căutat acele emoții și trăiri care sunt caracteristice oamenilor afectați psihologic în această perioadă de pandemie. Așa a apărut Diana.
Diana pot fi eu, Diana poți fi tu, Diana poate fi o prietenă de-a ta sau un membru al familiei, pentru că Diana este un personaj fictiv care prezintă stări și trăiri comune pentru mai multe persoane pe timp de pandemie.
Aceste lucruri se întâmplă deoarece, odată cu pandemia și carantina, multe persoane s-au pomenit singure, față-n față cu o sumedenie de gânduri și probleme la care nu au răspuns, iar fricile și îngrijorările îi depășesc.
Și totuși, nu suntem singuri în această perioadă. Dacă stările Dianei îți sunt foarte cunoscute sau știi pe cineva care se simte la fel ca ea, atunci este important să reacționezi. În continuare, te vom ajuta să înțelegi ce poți face într-o astfel de situație, la cine poți apela după ajutor și cum poți preveni evoluția unor probleme de ordin psihologic.
Nu ești singur. Dar cu cine sunt?
„Cu toții trecem prin perioade dificile în viață și cu toții avem metodele noastre de a face față tristeții, neliniștii, fricii, altor emoții negative. Doar că uneori aceste metode nu sunt suficiente sau nu ne mai ajută. În aceste situații, e recomandat să ne adresăm unui specialist în sănătate mintală (psiholog, psihoterapeut, psihiatru). Este important să fim atenți la evoluția stării noastre emoționale și să cerem ajutor în etapele timpurii ale dezvoltării unei depresii, anxietăți etc. Cu cât mai repede și mai profesionist intervenim, cu atât mai mari sunt șansele să ne recuperăm rapid”, ne explică specialiștii din cadrul proiectului moldo-elvețian MENSANA.
În această perioadă, un număr mare de specialiști din Moldova s-a mobilizat și oferă asistență psihologică gratuită.
De asemenea, există și centre specializate care își continuă activitatea chiar și pe timp de pandemie. Iată unde poți apela dacă ai simți că ai nevoie de ajutor:
#1. Grupul de pe Facebook: PSYCOVID – Moldova – aici poți găsi un registru care conține contactele a peste 140 de specialiști care te pot consulta. Psihologii pot fi contactați la telefon, pe e-mail sau pe rețele sociale.
În cazul în care specialistul ales nu este disponibil momentan, împreună cu voluntarii se stabilește intervalul de timp în care poți fi consultat ori vei fi încurajat să contactezi o altă persoană din listă.
Specialiștii te pot ajuta să treci peste probleme de anxietate, atacuri de panică, conflicte în familie, stări depresive, îngrijorări etc.
Disclaimer: În lista voluntarilor din acest grup se poate înscrie orice persoană, din acest motiv este recomandat să vă documentați și să verificați studiile sau calificările specialistului la care alegeți să apelați după ajutor.
#2. Linia Verde a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică – 080012300.
Pe lângă operatorii care îți pot oferi informații generale despre COVID-19, aici activează și 15 psihologi.
„Persoanele care au stări de anxietate necesită consultarea unui specialist în psihologie. La momentul de față, noi avem în ajutor 15 colegi psihologi care ne acordă suport pe perioada zilei, de la ora 9.00 până la ora 17.00, în fiecare zi. Uneori, operatorii noștri (rezidenți și studenți ai USMF) reușesc să ajute solicitanții, iar dacă acest lucru ne le reușește, redirecționează apelul către un psiholog.
Dacă este o problemă mai gravă și necesită un tratament superior, încercăm să redirecționăm persoanele către alte linii verzi, unde aceștia pot obține ajutorul necesar. Noi le dăm sfaturi și încercăm să-i redirecționăm, în funcție de problema care o au, către instituțiile care ar putea să-i ajute mai bine să treacă peste anumite stări și probleme”, ne-a explicat Dumitru Capmari, șef Direcția managmentului urgențelor de sănătate publică din cadrul ANSP.
#3. Consiliere psihologică de la specialiștii care activează la USM și UTM.
Universitățile s-au mobilizat și au pus la dispoziția persoanelor care au nevoie de ajutor psihologic specialiști din cadrul instituțiilor. Aceștia pot fi contactați pe rețelele sociale, pe e-mail sau telefon.
#4. Centrele Comunitare de Sănătate Mintală – în total, în țară avem 40 de astfel de centre. Acestea își desfășoară activitatea în toate raioanele și municipiile.
În condițiile actuale, toate centrele continuă să-și desfășoare activitatea de luni până vineri între orele 8.0 și 16.00, doar că se evită la maximum contactele directe cu beneficiarii. Astfel, serviciile psihiatrice, psihologice, de asistență socială sunt prestate la distanță: la telefon sau online.
De consiliere psihologică la distanță pot beneficia toate persoanele care simt că nu fac față stresului și presiunii din această perioadă, indiferent dacă se află sau nu la evidența Centrului Comunitar de Sănătate Mintală. De asemenea, lucrătorii medicali sunt încurajați să apeleze la serviciile de asistență psiho-emoțională în caz de necesitate.
#5. Linia Verde Prevenire Suicid – acest serviciu este destinat tuturor celor, care se simt deprimați, se află în stare de depresie, sunt la un pas de suicid sau își fac griji pentru un prieten sau o rudă apropiată. Aici poți obține susținere emoțională prin intermediul unui chat anonim. Astfel, vei putea discuta despre trăirile tale cu un consilier, căruia îi pasă și este deschis să te asculte.
De ce trebuie să apelez după ajutor?
Dorina Vasilache este psihologă și lectoră universitară. Pe timp de pandemie oferă ajutor persoanelor care se simt tensionate și depășite de situație. Specialista ne explică faptul că, de cele mai multe ori, persoanele sunt de părere că e nevoie să apară schimbări radicale în comportament și trăiri pentru a apela la psiholog. Iar manifestări precum instabilitatea emoțională, insomnia, apatia și anxietatea prelungită sunt doar niște etape care vor trece de la sine.
„Diferența este în faptul că fiecare persoană deține un potențial diferit și, dacă cineva își poate identifica resurse pentru a depăși eficient perioada tensionată, pentru altcineva aceste manifestări ale organismului și psihicului pot da naștere depresiei sau altor tulburări mintale, dacă nu va apela la specialist.
În momentul când vedem că ceva se întâmplă neobișnuit cu noi, nu mai avem parte de somn odihnitor, ne concentrăm cu dificultate atenția la lucrurile importante, nu primim satisfacție de la activitățile care ne plăceau anterior, manifestăm instabilitate emoțională însoțită de plâns fără motiv, iritabilitate, acces de furie, acestea toate fiind mai puțin prezente în manifestările comportamentale anterioare.
Dacă ai avea un deget cu fractură închisă, care doare, dar rana nu se vede, ce ai alege să faci?”, ne explică Dorina.
Bine, și cum o să mă ajute aceste persoane?
Situația de pandemie, carantina și regulile de menținere a distanței sociale au schimbat modalitățile de lucru chiar și ale specialiștilor din domeniul psihologic. Totuși, aceste schimbări sunt adaptate noilor condiții și nicidecum nu ar trebui să ne oprească să apelăm după ajutor atunci când avem nevoie.
În acest context, am discutat cu specialiștii din cadrul proiectului moldo-elvețian MENSANA, care ne-au explicat cum funcționează Centrele Comunitare de Sănătate Mintală, cum are loc interacțiunea cu psihologi în această perioadă și cu ce ne pot ajuta specialiștii.
„În cadrul consultațiilor la distanță, specialistul, în primul rând, ascultă persoana de la celălalt capăt al «firului». Apoi, adresează întrebări de clarificare. E important să menționăm că întrebările specialistului au scopul de a completa tabloul simptomelor persoanei. E important să răspundem onest și complet la întrebări.
În mod normal, contactul direct, vizual ajută mult în evaluarea unui caz. Dar fiindcă acest lucru nu e mereu posibil acum, specialiștii încearcă să afle un maxim de informații într-un timp scurt.
După evaluarea cazului, specialistul va încerca să calmeze fricile, să atenueze izolarea, să răspundă la cele mai acute întrebări ale persoanei și va decide cum se procedează în continuare.
Sunt oferite sfaturi ce ar putea ușura starea în care se află, pentru a depăși această perioadă mai ușor, precum și informații generale privind metodele de prevenire a COVID-19 și surse sigure de informare privind situația actuală în țară.
O sesiune telefonică de 30 de minute, cu siguranță, nu va rezolva o problemă de sănătate mintală. Este un început și e important să fie păstrată comunicarea între beneficiar și specialist.
Dacă e nevoie, psihologul va informa și psihiatrul despre un anumit caz. În sănătatea mintală, mereu se lucrează în echipă, chiar și de la distanță”, ne explică specialiștii.
De asemenea, este important să știi că, chiar de la debutul epidemiei de COVID în țara noastră, toți specialiștii din centrele comunitare de sănătate mintală au fost instruiți să ofere sprijin psiho-emoțional în condiții de criză, pentru diverse categorii sociale și necesități.
Este eficientă consilierea online? Cum are loc acest proces?
Am vorbit cu Mihai, un student din Moldova, care a apelat la ajutorul unui specialist pentru a face față problemelor. De data aceasta, nu vorbim despre un personaj fictiv, ci îți prezentăm un caz real.
Mihai simțea o depresie puternică ori, așa cum ne-a povestit el, „simțeam că mă sting ca o lumânare”. A decis astfel că trebuie să apeleze la cineva, fie că e vorba de terapie, preot sau oricare alt tip de consiliere.
De atunci, Mihai a petrecut în jur de 120 de ore în cabinetul unui psiholog, iar acum, pe timp de pandemie, continuă pe Skype. Relația dintre el și terapeutul său e la fel de fructoasă, ne spune tânărul, ale cărui ședințe au loc acum în camera sa de cămin de la universitate.
„Mă așez comod și vorbesc despre ce mă macină, ce curiozitate am sau ce frică, terapeutul se uită la mine și mă ascultă atent, uneori mă întreabă ceva în legătură cu unele subiecte, alteori mai mult mă ascultă, iar alteori mai mult vorbește.”
Mihai crede că o discuție cu un psiholog e un privilegiu enorm și un cadru perfect prin care „te vei cunoaște pe tine, te vei accepta, te vei iubi, iar cel mai important, îți vei înțelege cam toate acțiunile și dorințele care acum poate îți par imposibil de înțeles”.
„Pot asocia terapia cu un proces continuu de învățare și studiere, ca o știință în care înveți multe lucruri fascinante, iar acele lucruri fac parte din tine. Dacă vă este teamă să discutați cu un psiholog, nu uitați că în spatele fricii se ascunde mereu o dorință foarte puternică care e greu de ținut în frâu și de înțeles”, povestește tânărul. „Atunci când discutăm, noi suntem ambii în aceeași barcă – în barca mea –, suntem conectați emoțional”, concluzionează Mihai.
Consilierea online nu este o noutate absolută, aceasta a început a prinde teren încă dinaintea pandemiei. Psihologa Dorina Vasilache ne povestește cum au loc aceste procese și de ce nu ar trebui să ne oprească formatul online: „Desigur că este mai ușor să continui în format online, decât să începi astfel. În consiliere, într-adevăr, este important și decisiv de cele mai multe ori să avem contact vizual și corporal cu beneficiarul, deoarece în baza acestuia se creează și legătura, dar și se decide gradul de compatibilitate cu specialistul. Cazurile care sunt inițiate online sunt cu mai multe provocări, până decizi care este modalitate de lucru; pot apărea și bruiaje în conexiune tocmai în cel mai important moment și atunci se poate crea disconfort. Însă, după ce momentele organizatorice au fost stabilite, atât specialistul cât și beneficiarul se angajează în procesul de consiliere și uneori chiar poți să uiți că în față ai un ecran, ședințele sunt atât de lucrative încât te concentrezi strict pe dialog și pe detaliile care sunt importante pentru a putea oferi ajutorul mult așteptat și necesar. Prima interacțiune este mai provocatoare, de altfel și offline prima ședință e decisivă. Foarte mult contează în online care este solicitarea beneficiarului, motivul pentru care a apelat la specialist, reieșind din aceste considerente deja va depinde și colaborarea propriu-zisă. Suntem mult mai atenți la reacțiile manifestate, uneori avem nevoie să reformulăm poate de mai multe ori, pentru a ne asigura că reacția este cea pe care am văzut-o inițial și nu alta, punem accent pe voce, profunzimea respirației, accentele pe anumite cuvinte etc.”.
În această perioadă și problemele abordate sunt diferite, nu doar modalitatea de consiliere. Grijile și disconfortul emoțional capătă un alt format.
„În această perioadă, în majoritatea consilierilor, subiectele sunt cele de ordin emoțional, persoanele simt necesitatea de a discuta cu cineva care să le poată arăta și alte puncte de vedere decât cele pe care le văd ele. Se abordează teme în care se dorește a schimba domeniul profesional din motiv că cel existent nu mai este actual pentru online și astfel persoanele rămân fără activitate și venit financiar”, ne explică psihologa.
Îmi este frică să apelez la un psiholog
Frica de apela la un psiholog nu este caracteristică doar acestei perioade. Persoanele din societatea noastră, de multe ori, sunt reticente față de problemele psihologice și preferă să le ignore. Totuși, psihologa Dorina Vasilache ne spune că psihologul nu are bisturiu și nici seringă, la el poți plânge dar, în 99 % dintre cazuri, beneficiarii ies zâmbind.
„În primul rând, pentru că un specialist calificat nu îți poate face niciun rău, mai rău decât ți-a fost până a veni la psiholog cu siguranță nu îți va fi. Dar depinde și de așteptările pe care ți le-ai creat. Psihologul, prin intermediul întrebărilor, te va ajuta să vezi anumite fenomene care sunt în viața ta din alte unghiuri, fapt care va putea să îți faciliteze trăirile. Vei înțelege sursele anumitor stări, precum ar fi anxietatea sau anumite frustrări care nu te lasă să fii echilibrat. Îți poate crea mai multă vizibilitate în anumite situații problematice la care întâmpini dificultăți, în baza căreia vei putea lua decizii bazate pe analize și asumare de responsabilitate conștientizată”, ne explică psihologa.
Dar dacă va afla cineva?
O altă barieră pentru a apela la psiholog este frica persoanelor de a nu rămâne anonime. În acest context, este important să cunoaștem că psihologii și psihiatrii activează conform unui cod deontologic.
„Centrele Comunitare de Sănătate Mintală activează respectând inclusiv legislația privind datele cu caracter personal. Ajutorul este oferit strict confidențial. Acestea sunt reguli de aur în sănătatea mintală, iar respectarea lor este verificată permanent”, ne asigură specialiștii din cadrul proiectului moldo-elvețian MENSANA.
Deontologia profesională și legislația în vigoare sunt respectate de orice psiholog. Respectiv, toate apelurile și conversațiile rămân anonime, iar datele tale nu vor fi divulgate public.
Ce se întâmplă în cazul urgențelor psihiatrice?
Unele stări și situații se pot agrava dacă nu sunt tratate la timp. Ce se întâmplă în astfel de situații ne explică specialiștii din cadrul proiectului moldo-elvețian MENSANA: „Unul dintre rolurile esențiale ale Centrelor Comunitare de Sănătate Mintală este prevenirea acutizărilor și cazurilor grave. Astfel, specialiștii CCSM sunt în permanentă legătură cu pacienții, cu rudele lor, cu medicii de familie din localități pentru a se asigura că situația este sub control. Sunt stabilite metode și căi pentru a asigura accesul la medicamente persoanelor care sunt sub tratament de menținere. Totuși, în caz de urgențe psihiatrice, se apelează serviciul unic 112”.
O astfel de metodă de abordare a situațiilor grave o au și psihologii.
„Într-adevăr, în perioada aceasta responsabilitatea psihologilor este și mai mare, din motivul că ecranul se poate transforma în impediment în cazurile severe. Însă avem creat la moment un grup de sprijin pe rețeaua de socializare Facebook, PSYCOVID – Grup de prim ajutor psihologic, în care putem apela la ajutorul colegilor în situațiile când întâmpinăm dificultăți. Însă de regulă, fiecare psiholog este specializat într-o anumită direcție și se ocupă de acele cazuri în domeniul cărora are experiență; din acest motiv, dacă problema cu care se adresează beneficiarul nu este în competența lui, acesta recomandă un alt specialist. În cazurile cu caracter grav, se apelează la 112 dacă este să identificăm risc pentru viața clientului. Însă astfel de cazuri, de obicei, sunt extrem de rar întâlnite, din fericire”, ne explică psihologa Dorina Vasilache.
Cum să am grijă de sănătatea mea mintală pe timp de pandemie și de ce trebuie să fac asta?
Chiar dacă în această perioadă de pandemie se vorbește mult despre sănătatea și igiena fizică, este important să nu uităm că sănătatea mintală contează la fel de mult.
„În ultimul timp, viața noastră, a tuturor s-a schimbat foarte mult, se iau măsuri de securitate stricte, care ne incomodează și ne pot speria.
Afară e frumos, dar nu putem merge în parc la frigărui cu prietenii, nu putem merge la terenuri de joacă cu copiii, nu este clar cum se va schimba situația economică în țară și în familiile noastre. Este dificil să ne adaptăm acestor situații.
E posibil să ne simțim triști, îngrijorați, speriați etc.
În primul rând, e important să recunoaștem că și noi trăim uneori asemenea emoții și că ele sunt FIREȘTI. Sunt reacții normale, omenești.
Partea bună este că putem să scădem din intensitatea îngrijorărilor și a anxietății”, ne explică specialiștii din cadrul proiectului moldo-elvețian MENSANA.
Mai jos găsești câteva reguli care te vor ajuta să ai grijă de sănătatea ta mintală pe timp de pandemie.
