Descoperă citatele marelui poet și romantic al toamnei, care ne-a părăsit mult prea repede, dar a lăsat o operă de neegalat. De ziua lui Nichita Stănescu am selectat 100 de citate ale scriitorului, care astăzi sunt la fel de actuale.
# Mai puternică decât „ideea” celui care are „ideea”, nu poate fi niciodată ideea celui care i-a înţeles „ideea”.
# Poezia nu se scrie cu cuvinte.
# Privirile mele sunt drepte, sunt nemişcate, păsările s-ar putea odihni pe ele.
# Puterea de a gândi şi în cântec a omului îl face să poată fi un etern adolescent.
# Tu să nu te tragi cu mine de şireturi, întrucât eu mă port desculţ.
# Dacă nu am fi superstiţioşi, am fi numai nişte maşini.
# Şi m-am uitat urât la om până când omul a devenit frumos.
# Noi ne-am născut în timp ce mamele noastre răcneau de durere.
# Poetul, ca şi soldatul, nu are viaţă personală.
# Fii atent cum vorbeşti, cuvintele atrag faptele.
# Prin dragoste, prin sentiment, prin această fereastră a legii ne uităm şi noi cu colţul inimii noastre.
# Singura bogăţie a unui om este spiritul.
# Muzica este un răspuns căruia nu i s-a pus nicio întrebare.
# A avea un ideal înseamnă a avea o oglindă. Într-un ideal te speli ca într-o apă curată. Într-o oglindă îţi speli chipul obosit, potrivindu-ţi-l până când te accepţi să fii.
# Memoria este act semnificând şirul unor despărţiri la timp, nimic din ceea ce continuă nu ţinem minte!
# Noi suntem clipa care trece prin poarta existenţei.
# Poezia nu este numai artă: ea este însăşi viaţa, însuşi sufletul vieţii. Fără poezie omul nu s-ar distinge de neant.
# Cuvintele sunt umbra de aur în conştiinţă a materiei.
# Poezia e o taină şi o lucrare de sine stătătoare.
# Ah! Am atâta dragoste încât mi-ar trebui un miliard de ani să vă spun o fărâmă din ea.
# Prima literă a oricărui cuvânt se află în trecut, ultima literă – de asemeni; numai trupul cuvântului e în prezent.
# Am să vă spun un lucru, cu riscul de a mă repeta. Eu nu prea cred că există poeţi, cred că există poezie.
# A-ţi iubi Patria înseamnă a ţi-o clădi cu propria ta viaţă.
# Îndrăgostiţii sunt pietoni ai aerului.
# Absurdul este o formă a ratării sublimului.
# Dragii mei, feriţi-vă să aveţi dreptate prea repede, prea devreme – ca să aveţi la ce visa!
# Pot să stau uneori în faţa unui copac cu ochii deschişi şi să-l şi visez în acelaşi timp. Şi să prefer să-l visez.
# Nu ştiu în ce secol aş fi trăit, probabil într-unul care nu a sosit.
# Suntem doi şi singuri, şi-n loc de inimă ne bate luna.
# Să punem şapte coroane nu pe capul poetului, ci pe verbul versului.
# Nu sunt bătrân, sunt străvechi.
# Să-ţi trăieşti soarta. Asta este un lucru relativ uşor de trăit. Dar dacă-r fi să ne trăim opera, ce ne-am face?!
# Poezia este o stare de spirit, e o prietenie durabilă.
# Suntem ceea ce iubim!
# Totul e simplu, atât de simplu, încât devine de neînţeles.
# Poezia este o lacrimă care plânge cu ochii.
# Nu putem inventa sentimente. Le putem descoperi şi exprima, iubi şi urî, le putem apropia de inimă sau le putem respinge.
# Ca să te îndoieşti de linia dreaptă, trebuie să ştii mai întâi din câte puncte este făcută.
# Pericolul atrage pe oameni spre necunoscut, iar necunoscutul spre noi descoperiri.
# Unde eşti? Mi te-arăţi şi nu mi te arăţi; te aud şi nu te aud; te simt şi nu te simt. Şi totuşi te cunosc, te stăpânesc.
# De dor de tine văd iarba răsărind…
# Oamenii sunt păsări cu aripile crescute înlăuntru.
# Nimic nu este mai firesc decât absurdul.
# Fără Mioriţa noi n-am fi fost niciodată poeţi. Ne-ar fi lipsit această dimensiune fundamentală. Mioriţa este şcoala tristeţii naţionale. Matricea. Matca. Regina.
# Cel care e singur în el însuşi este însoţit.
# Amintirea întâmplărilor mele vine din viitor, nu din trecut.
# Am cunoscut pe cineva care vedea materia, cineva m-a cunoscut pe mine care vedeam cuvintele.
# Poezia este avuţia pe care omul o are încă ne jefuită.
# Timpul este lumină. Dar lumina, ce este Lumina?
# Cel mai desăvârşit duşman şi cel mai mângâietor prieten este propria noastră memorie.
# Tot ceea ce are timp există.
# Doar chipul tău, iubito, lasă-l aşa cum este, răzimat între două bătăi ale inimii mele.
# Pe pământ tot ce există are nevoie din când în când să plângă.
# Spune nu doar acela care îl ştie pe da. Însă el, care ştie totul, la nu şi da are foile rupte.
# Locuiesc în trupul meu cu chirie.
# Dacă nu ştii să recunoşti iarba după verde şi apa după sete, atunci nu-i va fi nimănui dor de tine.
# Întunecând întunericul am deschis porţile luminii.
# Timpul este un lup devorator.
# Evul Mediu s-a mutat în globulele roşii din sângele meu.
# Începeam să mă topesc în tot ce era firesc.
# Vorbirea semnifica disperarea de a avea un trup viu.
# Poezia nu este o concurenţă şi nici un clasament, ci o revelaţie şi un univers. Universul poate fi descoperit în propria inimă sau în inima altora.
# În fiecare scorbură este aşezat un zeu.
# Poezia este ca o pasăre ce zboară invers.
# Peste ani mă vor bea zeii şi vor simţi în mine gustul tău.
# Să nu pui mâna pe înger, te sfătuiesc prieteneşte, el nu e de jumulit pentru perini, el se sfieşte.
# A avea un prieten este mai vital decât a avea un înger.
# Câteodată viaţa este surprinzătoare, punându-te la încercare prin propriile tale alegeri.
# Părerea mea este că poetul nu are o epocă a lui; epoca îşi are poeţii ei şi, în genere, epoca îşi vede singură poeţii.
# Suntem ceea ce ne amintim.
# A te înfrâna, a te abţine, e primul semn al civilizaţiei lumii… Piramida s-a abţinut să devină munte!
# A avea un prieten este mai vital decat a avea un inger.
# Dacă florile şi-ar dărui oameni la fel cum oamenii îşi oferă flori, de unde ar fi tăiaţi oamenii?
# Nu poţi să vezi zâne dacă nu eşti zănatic.
# Nimic mai actual, de fapt, decât viitorul.
# A vorbi despre limba în care gândeşti, este ca o sărbătoare.
# Perfecţiunea nu atrage atenţia.
# Inteligenţa nu poate fi exclusă din miracol.
# Poetul nu are biografie; biografia lui este de fapt propria lui operă, mai bună sau mai rea, mai măreaţă sau mai puţin măreaţă.
# O pasăre îndrăgostită de aer este mai moartă decât o păsare îndrăgostită de o ramă. Şi cu mult mai săracă.
# Eu te iubeam atât de mult, încât te uitam, crezând că faci parte din mine
# Întunecând întunericul, iată porţile luminiii…
# Curăţă câmpul ca să aibă unde să aterizeze îngerii.
# A trebuit să vin a doua oară, pentru că prima oară abia acum îmi dau seama că nu există. A trebuit să vin a doua oară ca să-mi dau seama că prima oară nu există niciodată.
# Dacă e să vrem totul, mai bine să nu vrem nimic!
# Cinstea nu este o vocaţie, cinstea este o opţiune.
# Floarea albă de zăpadă, osul luminii.
# Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamnă!
# Viaţa este o scurtă absenţă între două inexistenţe.
# Poezia este dimensiunea cea mai curată pe care orice fiinţă umană o are.
# Un scriitor este un cititor care îi citeşte pe cititori.
# Vai autorului care nu seamănă cu scrisul său, – şi vai poetului care nu seamănă cu versul său.
# Am pus mâna pe condei ca pe o puşcă.
# A plânge nu înseamnă a avea ochi; ci a plânge nu înseamnă decât a fi.
Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai populare și actuale știri de pe #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalul nostru de Telegram.
