Sub genericul „Standardele fac ca pământul să se rotească”, în data de 2 martie 2020, acțiunea COST „Armonizarea strategilor de standardizare pentru creșterea eficienței și a competitivității cercetării europene în domeniul științelor vieții (CHARME)” și-a organizat ultima conferință la Bruxelles, Belgia, la care au participat și reprezentanții UTM – Rodica Sturza, șef Departament Oenologie și Chimie și Aliona Ghenadov-Moșanu, Facultatea Tehnologia Alimentelor.

După patru ani de muncă prodigioasă, membrii Acțiunii COST CHARME s-au întâlnit la Bruxelles pentru a rezuma realizările și pentru a discuta perspectivele și provocările standardizării în științele vieții. Printre membrii acțiunii a fost și UTM, reprezentată de către Rodica Sturza și Aliona Ghendov-Moșanu.

După cum este menționat în comunicatul de presă cu ocazia finalizării proiectului, standardele reprezintă factori importanți în științele vieții și transferul de tehnologie, deoarece garantează că datele devin accesibile, partajabile și comparabile de-a lungul lanțului valoric.

Rețeaua CHARME, prezidată de Susanne Hollmann, a fortificat colaborarea dintre cercetătorii din 31 de țări, printre care și Moldova, pentru a crește gradul de conștientizare față de necesitatea în standarde, ceea ce va permite reutilizarea datelor din cercetare și interoperabilitatea acestora în cadrul comunității. CHARME oferă un spațiu comun pentru cercetătorii din mediul academic, institutele de cercetare, IMM-urile și organizațiile multinaționale.

Urmând deviza „Standardele fac Pământul să se rotească”, rezultatele acțiunii COST sunt multiple și introduc careva concepte și definiții de bază care contribuie la o mai bună înțelegere a provocărilor și cerințelor actuale.

O provocare identificată este digitalizarea și interoperabilitatea datelor și instrumentelor în laboratoarele umede și in silico, cauzată de nevoia urgentă de a avea limbaj și ontologie comună pentru a permite reutilizarea datelor și automatizarea proceselor. Aceasta devine o provocare și mai mare când cercetătorii lucrează cu date derivate din diferite domenii științifice. Instrumentele relevante pentru a sprijini implementarea standardizării sunt instrumentele pentru documentarea datelor și proceselor. Din păcate, interoperabilitatea dintre instrumentele existente este limitată. Prin urmare, este necesară dezvoltarea de noi instrumente care ar permite transferul de date de la un sistem la altul și ca urmare să permită reutilizarea datelor din baze de date și repozitorii de date. Chiar dacă mulți cercetători își ordonează datele conform principiilor FAIR (Findable, Accessible, Interoperable and Reusable), identificatorii sau termenii folosiți nu sunt armonizați (de exemplu, identificatori de baze de date, ontologii și [sub] structuri chimice).

Implicarea pe scară largă a comunității științifice în CHARME este una dintre cele mai importante realizări ale acestei acțiuni COST. Participanții CHARME au atras, au interacționat și au cooperat intens cu organizații internaționale precum ISO TC 276, CEN/CENELEC, cu inițiative și organizații științifice precum ELIXIR, ORPHANET, COMBINE, FAIRDOM, GA4GH.

Pentru a armoniza activitățile cu eforturile depuse în afara Europei, CHARME a fost susținută de Asociația COST pentru a conduce un atelier comun cu Societatea Massive Analysis și QC (MAQC) din SUA, unde ambele comunități au discutat teme fundamentale ale cercetării și reproductibilității bazate pe inteligența artificială în contextul nevoilor standardului.

În cadrul conferințelor și atelierelor europene și internaționale, CHARME a prezentat soluții posibile în elaborarea și implementarea unui program european de educație și formare unic în curiculele existente.

Un excelent program de instruire a fost realizat prin organizarea de evenimente Think Tank, școli de instruire și unui set eficient de acțiuni STSM. Tinerii cercetători participanți la prima școală de formare, organizată în 2017, au fost atât de motivați de subiectul de standardizare, încât au inițiat la rândul lor diverse școli și activități pe subiectul dat. Trebuie de menționat că 15 tineri cercetători din 12 țări membre au beneficiat de formări STSM, fiind găzduiți de șapte țări membre. În plus, realizările STSM au inspirat la noi colaborări, elaborări de teze de master, noi idei de proiecte și sunt reflectate și în publicații. Toți utilizatorii rețelei instrumentariului STSM au menționat că STSM aduce o valoare adăugată atât formării continue, precum și carierei.

Rezultatele înregistrate de către rețeaua formată în cadrul acestei acțiuni COST vor face obiectul unei lucrări care abordează necesitatea standardizării, incluzând un set de cerințe și recomandări care vor fi diseminate factorilor de decizie la toate nivelurile pentru a permite implementarea standardelor în activitatea zilnică de cercetare în mediul academic și în industrie.

Acțiunea, care s-a încheiat în această lună, a oferit membrilor săi posibilitatea de a prezenta un prim set de cerințe pentru a continua activitățile de armonizare a standardelor, se menționează în comunicatul de presă.

Site-ul oficial al acțiunii îl găsiți AICI.

Mai multe informații vedeți la linkurile de mai jos:

# ISO TC 276;

# CEN/CENELEC;

# ELIXIR;

# ORPHANET;

# COMBINE;

# FAIRDOM;

# GA4GH;

# MAQC.