Corespondenta din liceu Nicoleta Lisevici ne-a obișnuit cu provocările literare pentru fiecare săptămână. La început de primăvară, tânăra vă provoacă să vă îmbogățiți lista de lecturi cu trei opere literare.
Primăvara își intră în drepturi și ne bucură cu temperaturi înalte, dar și cu soare. Nu știu cum e la voi, dar atmosfera creată parcă îmi spune „E momentul perfect să mai citești o carte!”. Așadar, poftim o nouă porție de cărți bune, după părerea mea.
# „Zaira” de Cătălin Dorian Florescu
Acest roman însumează câteva povești: povestea unei păpușărese a anilor ’60 din România, o poveste despre o fascinantă călătorie între Europa de Est și America și, totodată, povestea unei iubiri imposibile care supraviețuiește deceniilor. Romanul conturează imaginea unei epoci pline de conflicte dramatice, cu un suflu narativ considerabil, palpitant și cu un final surprinzător, pe care fiecare trebuie să-l descopere și să-l treacă prin prisma propriilor trăiri. Florescu redă o pagină din luptele femeilor pentru o viață frumoasă și lipsită de griji, redă în ritm alert, cu expresivitate și forță, soarta unei păpușărese care, în ciuda tuturor piedicilor, își ascultă glasul lăuntric într-un veac al războaielor și al violenței.
# „Leagănul respirației” de Herta Müller
Acest roman e cu și despre război, și anume deportările în lagărele de concentrare sovietice. Autoarea povestește cum în 1945, populația civilă germană din România a fost deportată în lagărele de muncă forțată din Uniunea Sovietică. Romanul e bazat pe fapte reale. Herta Müller l-a scris după ce a ascultat povestirile experiențelor groaznice ale deportaților din comuna sa, dar și ale mamei sale, care fusese și ea deportată cinci ani. Autoarea a vizitat câteva lagăre în care au fost deportați germanii civili din România. Romanul are 64 de capitole și fiecare conține note dramatice care te vor face să rămâi cu adevărat uluit de consecințele celui de-Al Doilea Război Mondial.
Romanul conturează întâmplările din perspectiva unui tânăr de 17 ani din Sibiu care, într-o noapte de ianuarie a anului 1945, aștepta cu nerăbdare, în loc de frică, plecarea din orașul care devenise mic și îngust pentru el. Acesta era permanent însoțit de „Îngerul foamei”, însă în pofida acestor lucruri a putut supraviețui și s-a întors în localitatea natală.
# „Cel mai iubit dintre pământeni” de Marin Preda
Sunt sigură că mulți au auzit despre acest roman, însă numărul impunător de pagini, aranjate în trei volume, i-a oprit pe mulți din lectură. Consider că acest roman merită pe deplin timpul petrecut pentru lectură, deoarece romanul este o „frescă” adevărată a României socialiste de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Victor Petrini este personajul-pivot al romanului, sau „obsedantul deceniu”, cum l-a numit chiar Marin Preda. Petrini este în căutarea fericirii și a iubirii adevărate, fapt pentru care a avut multe femei. Acest roman, pe lângă tema dragostei, valorifică o multitudine de teme și situații. Cea mai proeminentă problemă a romanului, după găsirea fericirii, este „era ticăloșilor” – „o lume plină de dipsomani, parchinsoniști și torționari”, adică de bețivi, bolnavi și călăi, din care la un moment, disperat, personajul principal, Victor Petrini, ar vrea să fugă, împreună cu iubita sa, spre munți. Opera a văzut lumina tiparului în pofida sistemului politic aflat la guvernare și descris detaliat în roman. Lucrarea a trezit multe controverse din partea oamenilor politici la adresa lui Preda.
Schimbăm decorul, ieșim îndrăzneț și citim la balcon sau afară, în aer liber, cât timpul ține cu noi. Lectură plăcută!
Autoare: Nicoleta Lisevici