Trei tineri au încercat să afle prin calcule matematice dacă la alegerile parlamentare de anul trecut a fost favorizat vreun partid

math

Pe 24 februarie 2019 au avut loc alegerile parlamentare în baza sistemului electoral mixt, conform căruia 50 de deputați au fost aleși în baza listelor proporționale și 51 – în circumscripțiile uninominale. Trecerea la sistemul electoral mixt a stârnit multiple critici din partea experților și a oamenilor politici cu privire la modul de trasare a circumscripțiilor. Pentru prima dată în istoria Moldovei a intrat în uz cuvântul „gerrymandering” care reprezintă manipularea frontierelor circumscripțiilor electorale în scopul obținerii avantajului electoral.

Trei tineri moldoveni au elaborat un studiu matematic care clarifică îndoiala existenței gerrymandering-ului în procesul constituirii circumscripțiilor uninominale pentru alegerile parlamentare din 2019.

Cât despre rezultatele acestui studiu, răspunsul este unul complex și tinerii l-au împărțit în patru subdiviziuni.

#1. Teoretic, divizarea actuală în circumscripțiile uninominale avantajează PSRM și dezavantajează blocul ACUM.

#2. De facto, în rezultatul alegerilor parlamentare cel mai avantajat partid s-a dovedit a fi PDM, iar cel mai dezavantajat – PSRM.

#3. Divizarea actuală se încadrează în topul 3 % al divizărilor echitabile (care nu favorizează nicio formațiune politică).

# 4. Pentru a obține o divizare echitabilă este suficient de mutat doar 26 de comune între circumscripțiile electorale (1.6 % din numărul total de alegători).

„Astfel, cât nu ar părea de paradoxal, nu sunt dovezi clare de gerrymandering”, spun autorii studiului.

Conform autorilor, toate rezultatele expuse se referă doar la aspectul gerrymandering-ului și nici într-un caz nu ating alte aspecte precum falsificare, manipulare, influențare etc.

Întreg studiul și procesul de calcul poate fi găsit prezentat și explicat AICI!

# Cine sunt autorii studiului

Proiectul a fost elaborat de către un grup de cercetători moldoveni entuziasmați de proiectele The Gerrymandering Project și Princeton Gerrymandering Project.

În proiect au fost utilizate doar datele deschise publicate pe paginile web ale Comisiei Electorale Centrale și Guvernului Republicii Moldova. Autorii susțin că nu sunt afiliați politic și nu au avut drept scop să interpreteze rezultatele alegerilor parlamentare din 2019 în alt mod decât în contextul configurației geografice a circumscripțiilor electorale.

# Care a fost metoda de calcul

„În vederea atingerii scopurilor propuse, am elaborat un model matematic pentru a identifica scenariile spațiale optime de divizare a teritoriul Republicii Moldova în circumscripții electorale. La elaborarea acestui model s-a ținut cont de toate criteriile teritorial-demografice menționate în Codul electoral al Republicii Moldova: respectarea numărului de alegători între 55 000 și 60 000 în cadrul fiecărei circumscripții, luarea în considerare a hotarelor unităților administrativ-teritoriale existente și a intereselor minorităților naționale care locuiesc compact etc. Modelul matematic dezvoltat a fost implementat în IBM CPLEX (versiunea 12.7) cu ajutorul limbajului Python, iar scenariile optime obținute cu ajutorul modelului considerat au fost reprezentate pe hărți cu ajutorul demo versiunii softului de procesare geospațială ArcMap.

Fiecare scenariu se caracterizează prin rezultatul electoral (numărul de mandate obținute de fiecare partid în rezultatul proiecției votului proporțional din alegerile parlamentare din 2019 pe circumscripțiile divizării obținute). Pentru estimarea gradului de avantajare a partidului în cazul unui anumit scenariu am definit un indicator special – efficiency score, care poate primi valori în diapazonul 0 %-100 %. Cu cât valoarea indicatorului efficiency score este mai aproape de 100 %, cu atât mai avantajat se consideră partidul politic în scenariul analizat. Și invers, cu cât valoarea lui efficiency score este mai aproape de 0 %, cu atât mai dezavantajat se consideră partidul.

În analiză am inclus doar formațiunile politice care au intrat în parlament în rezultatul alegerilor din 24 februarie 2019 (PSRM, PDM, ACUM, ȘOR). La rândul său, din analiză am exclus cele două circumscripții predestinate pentru localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) și cele trei pentru diasporă. Conform votului proporțional, majoritatea covârșitoare a voturilor din Găgăuzia (două circumscripții) și Taraclia (o circumscripție) a obținut-o PSRM, iar din suburbiile municipiului Chişinău – ACUM (două circumscripții). Modelul matematic dezvoltat a fost aplicat separat pentru or. Chișinău (nouă circumscripții) și pentru 32 de circumscripții rămase. Dat fiind faptul că problema trasării circumscripțiilor electorale este una dificilă din punctul de vedere al timpului de calcul, 32 de circumscripții rămase au fost subdivizate în patru regiuni de optimizare: Nord, Sud, Est, Vest”, explică autorii proiectului.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente