Un proiect de hotărâre de guvern, promovat de Agenţia Proprietăţii Publice, prevede reorganizarea prin fuziune a trei întreprinderi de stat ce aveau sau au în gestiune aeroporturi. E vorba de întreprinderile de stat Moldaeroservice, care are în gestiune aeroportul Bălţi-Leadoveni, şi Aeroportul Internaţional Chişinău, care vor fuziona prin absorbţie cu întreprinderea de stat Aeroportul Internaţional Mărculeşti, scrie Mold-Street.com.
Aeroporturile Moldovei cu potențial investițional
După fuziune, întreprinderea de stat Aeroportul Internaţional Mărculeşti va fi transformat în societatea pe acţiuni Aeroporturile Moldovei.
Agenţia Proprietăţii Publice (APP) argumentează iniţiativa prin necesitatea neadmiterii „prejudicierii intereselor statului, prin prisma pierderii bunurilor cu valoare semnificativă (construcţii, avioane, elicoptere şi alte bunuri), precum şi în scopul eficientizării activităţii întreprinderilor menționate, reducerii cheltuielilor administrative”.
Totodată, APP susţine că astfel va fi creat un „agent economic puternic cu potenţial investiţional”.
Inițiativa vine la mai puțin de două luni de la anunțul președintelui Igor Dodon privind intenția de a deschide două aeroporturi în Moldova: la Ceadâr-Lunga și Bălți.
Astfel, ca urmare a procesului de fuziune prin absorbţie, activele întreprinderii nou create vor constitui circa 400 de milioane de lei, iar cheltuielile generale şi administrative ale întreprinderii absorbante vor fi micşorate cu circa 4 milioane de lei.
Aeroportul Internaţional Chişinău, lăsat cu datorii şi surse de venit
Din datele publicate de Agenţia Proprietăţii Publice rezultă că în ultimii ani activitatea celor trei întreprinderi de stat a fost una în decădere şi nu a adus beneficii importante bugetului de stat.
De exemplu, după ce la finele anului 2013 activele principale (aeroport, terminal, pistă etc.) ale Aeroportului Internaţional Chişinău au fost concesionate pe 49 de ani companiei Avia Invest SRL, întreprinderea de stat a rămas practic fără surse de venit. În acelaşi timp în gestiunea intreprinderii au rămas mijloace fixe în curs de execuţie, creanţe şi datorii.
„Soluţionarea problemelor respective necesită continuitatea proceselor menţionate şi identificarea unui succesor de drepturi, care activează stabil, are planuri de dezvoltare şi va asigura ţinerea evidenţei activelor transmise în concesiune, administrarea corectă a creanţelor/pasivelor existente în bilanţul întreprinderii, reprezentarea intereselor entităţii în diverse instanţe de judecată”, susţine APP.
Unde sunt investitorii ce vor aeroportul din Bălți-Leadoveni
Cât despre Moldaeroservice, aceasta se dezvoltă lent, deşi are ca domenii de activitate de bază prestarea serviciilor de transport aerian de călători, bagaje, mărfuri şi poştă (în trafic intern şi international), dar şi acordarea serviciilor complexe necesare pentru asigurarea decolării şi aterizării aeronavelor civile etc.
Astfel, în ultimii patru ani, întreprinderea înregistra venituri anuale de circa 9 milioane de lei, iar profit de câteva sute de mii de lei, ceea ce este insuficient pentru investiţii şi dezvoltare. În plus, deşi deţine în gestiune aeroportul Bălţi-Leadoveni cu o suprafață de 144,6 hectare, nu îl foloseşte la prestarea serviciilor.
Asta chiar dacă, potrivit APP, aeroportul ar fi în stare funcţională şi poate fi utilizat pentru transportarea pasagerilor şi mărfurilor, ceea ce poate contribui la generarea veniturilor.
Citește mai departe pe Mold-Street.com.
