Corupția rămâne a fi una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă Moldova, iar aceasta ar fi generată de salariile mici în sectorul public și mentalitatea moldovenilor, cel puțin de această părere sunt majoritatea participanţilor la un studiu sociologic privind evaluarea impactului Strategiei Naţionale de Integritate şi Anticorupţie pentru anii 2017-2020 (SNIA), realizat de Centrul de Studii Sociale și Marketing „CBS-Research” la comanda PNUD. Potrivit studiului, în ultimii ani, intoleranța la actele de corupție a crescut, iar suma mitelor a scăzut simțitor. Cu toate acestea, fenomenul continuă să persiste în societate.
Peste 70 % din populație și peste 60 % dintre respondenții din business (aproximativ două treimi din ambele categorii în 2017) consideră fenomenul corupției drept o problemă foarte gravă, fără diferențe în funcție de genul respondentului.
Potrivit datelor cercetării, în 2019 volumul estimat al mitei a atins cifra de 516 milioane de lei (319,4 milioane din partea populaţiei generale şi 197,3 milioane din partea agenţilor economici). În 2017, acest indicator a constituit 405 milioane de lei.
Totodată, incidența generală a plăților neformale este relativ redusă. Conform datelor sondajului, 7 % dintre respondenţii din rândul populaţiei generale şi 4,7 % dintre agenţii economici au recunoscut că au recurs la plăți neformale pe parcursul anului trecut. În rândul populaţiei generale, o persoană a oferit mită în medie de 5,4 ori pe an (faţă de 3,7 în 2017), iar în cazul unui agent economic – de 3,5 ori (faţă de 6,1 în 2017).
S-a redus și valoarea maximă a mitei oferite. Valorile plăților neformale în formă de bani au variat între 50 de lei și 20 000 de lei atât în cazul agenților economici, cât și a populației. În 2017, aceste sume au variat între 100 de lei și 500 000 de lei în cazul agenților economici și între 50 de lei și 8 000 de lei în cazul populației generale.
În acelaşi timp, a crescut nivelul de intoleranță a populației față de corupție. Astfel, circa 62 % din populația generală (faţă de 45 % în 2017) și 83 % din agenți economici (faţă de 61 % în 2017) consideră inacceptabile orice situații de corupție şi declară că nu acceptă să dea mită, indiferent de situaţie şi beneficiul personal. Datele sondajului demonstrează că atât populația generală (73 % din respondenţi), cât și agenții economici (80 %) sunt conștienți că mituirea atrage după sine pedepsirea ambelor părți implicate. În medie, circa 87 % dintre respondenți ai studiului au afirmat că, în caz de confruntare cu atare situații, probabil/sigur vor raporta actele de corupție la agențiile anticorupție prin diferite mijloace.
În opinia agenţilor publici participanţi la sondaj, printre principalele cauze ale corupției se numără salariile mici din sectorul public și mentalitatea de a cere și a da mită în bani și/sau bunuri.
Percepția generală a persoanelor chestionate este că angajaţii instituţiilor de stat nu sunt sancționați de conducătorii lor pentru lipsa de etică și integritate profesională. Peste 70 % dintre participanţii la sondaj din rândul populaţiei generale sunt de părere că agenții publici sunt rar, foarte rar sau niciodată pedepsiți pentru corupţie. În cazul agenților economici, acest indicator constituie 80 %.
Factorii principali care ar putea determina implicarea cetățenilor în activități de diminuare a corupției sunt încrederea că aceștia vor fi protejați în cazul în care denunță un agent public pentru acte de corupție, precum și siguranța privind independența justiției, se mai arată în sondaj.
###
Cercetarea a fost realizată în baza unui sondaj naţional reprezentativ pentru următoarele grupuri-ţintă: populaţia generală cu vârsta de 18 ani şi mai mult, pe un eşantion de 1 120 de persoane, cu marja de eroare +/- 3 %; agenți economici, pe un eșantion de 506 întreprinderi, cu marja de eroare de +/- 4,5 %; agenţi publici din cadrul administrației publice centrale (ministere, agenții), raionale şi locale pe un eșantion de 606 respondenți, cu marja de eroare de ±4 %. Datele din cercetare au fost colectate în perioada 10 iulie-13 septembrie 2019 și sunt prezentate în comparaţie cu situaţia din anul 2017, când a fost efectuat primul sondaj de evaluare a impactului SNIA.
Studiul sociologic a fost efectuat în cadrul proiectului „Lupta împotriva corupției prin consolidarea integrității în Republica Moldova”, implementat de PNUD în colaborare cu Centrul Naţional Anticorupţie, cu suportul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei. Proiectul se desfășoară în perioada 2019-2021 şi are drept obiectiv crearea unui sistem durabil de integritate și anticorupție în cadrul entităților din sectorul public și privat, precum și în cadrul sectorului asociativ.
