Astăzi a fost prezentat documentul analitic „Transparența justiției versus datele cu caracter personal”. Documentul, potrivit președintelui Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vlad Gribincea, are drept scop verificarea respectării regulamentului CSM în legătură cu depersonalizarea datelor judecătorești publicate și funcționarea practicii judecătorești în ceea ce ține de depersonalizare.
„Discutăm despre transparența justiției, cu cât aceasta este mai transparentă, cu atât e mai credibilă. Scopul studiului este să evităm anonimizarea excesivă a hotărârilor judecătorești. Studiul vine să arate în ce măsură e aplicat în practică acest document”, spune Mariana Rață, jurnalistă.
Autorii studiului, Ilie Chirtoacă și Ion Guzun, consilieri juridici CRJM, au efectuat studiul în perioada 1 ianuarie 2018-31 martie 2019 (primele 15 luni de când a fost în vigoare regulamentul privind depersonalizarea datelor).
„Scopul nu este să apreciem, ci să vedem în ce măsură hotărârile judecătorești corespund rigorilor. Scopul reprezintă gradul de respectare a regulamentului CSM”, spune Ilie Chirtoacă.
Au fost analizate 1 340 de hotărâri judecătorești:
# cazuri civile – 280;
# cazuri penale – 280;
# cazuri contravenționale – 250;
# cazuri de corupție – 530.
Dosarele au fost selectate în baza unei metodologii care permite selectarea aleatorie a dosarelor.
Au fost luate în calcul șase reguli:
#1. interdicția depersonalizării informațiilor despre instanță și persoanele care participă în calitate profesională la proces (nu vor fi anonimizate/ascunse informațiile despre judecător, grafier, procuror, avocat, notar, mediator, executor judecătoresc);
#2. depersonalizarea datelor în interesul moralității minorilor sau a vieții private (numele minorilor va fi anonimizat întotdeauna);
#3. interdicția anonimizării autorilor și instigatorilor în cauze penale și contravenționale (în niciun un caz nu va fi anonimizat numele acuzatorilor, complicilor, autorilor chiar dacă sunt minori);
#4. ascunderea unor părți din hotărâre cu informații confidențiale – au fost identificate puține cazuri;
#5. anonimizarea numelui părților și/sau persoanelor în vederea protejării interesului public – au fost identificate puține cazuri;
#6. ascunderea din oficiu a anumitor date cu caracter personal (vor fi ascunse întotdeauna locul și data nașterii, reședința, numărul de telefon, codul personal, datele bancare, numărul de înmatriculare a automobilului, codul de asigurare medicală, asigurare socială și altele).
63 % dintre dosare civile, contravenționale și penale contravin regulamentului CSM:
# 20 % dintre hotărâri nu corespund primei reguli – interdicția depersonalizării informațiilor despre instanță și persoanele care participă în calitate profesională la proces (nu vor fi anonimizate/ascunse informațiile despre judecător, grafier, procuror, avocat, notar, mediator, executor judecătoresc);
# 12 % dintre hotărâri nu corespund celei de a doua reguli – depersonalizarea datelor în interesul moralității minorilor sau a vieții private (numele minorilor va fi anonimizat întotdeauna);
# 34 % dintre hotărâri nu corespund celei de a treia reguli – interdicția anonimizării autorilor și instigatorilor în cauze penale și contravenționale (în niciun un caz nu va fi anonimizat numele acuzatorilor, complicilor, autorilor chiar dacă sunt minori);
# 38 % dintre hotărâri nu corespund celei de a șasea reguli – ascunderea din oficiu a anumitor date cu caracter personal (vor fi ascunse întotdeauna locul și data nașterii, reședința, numărul de telefon, codul personal, datele bancare, numărul de înmatriculare a automobilului, codul de asigurare medicală, asigurare socială și altele).
55 % dintre dosarele de corupție contravin regulamentului CSM:
# 78 % fără încălcări în ceea ce ține de prima regulă;
# 98 % fără încălcări în ceea ce ține de a doua regulă;
# 72 % fără încălcări în ceea ce ține de a treia regulă;
# 50 % fără încălcări în ceea ce ține de a șasea regulă.
„Nu există o judecătorie la care regulamentul să fie respectat în totalitate”, spune Ilie Chirtoacă, consilier juridic, CRJM.
