E mijloc de ianuarie și asta înseamnă că e timpul să știm ce spectacole sunt jucate la teatru. În acest sens, Teatrul Național „Mihai Eminescu” vă invită la ultimele spectacole ale lunii ianuarie, care vă vor povesti despre destinele oamenilor.

17 ianuarie, ora 18.00, Sala Mare

Drama „Dosarele Siberiei” de Petru Hadârcă

Durata: două ore și 15 minute
Pauză: da

„Ideea spectacolului o port de mult timp în minte și în suflet. Soarta românilor basarabeni persecutați, masacrați și exterminați de regimul comunist prin foamete organizată, prin deportări în masă și prin încarcerare în gulag este o temă la care am revenit și am lucrat mai bine de zece ani, profitând de șansa de a monta mai multe spectacole-document la Teatrul Național Radiofonic de la București și la Teatrul Național «Vasile Alecsandri» din Iași.

Cifrele victimelor sunt impresionante, dar ele rămân în zona statisticii. Dacă moartea unui singur prunc strivit sub genunchiul soldatului care a urcat pe cuptor în căutare de dușmani ai poporului este zguduitoare, cât cântărește suferința celor 11 899 de copii deportați numai în vara lui 1949? Cum poate fi măsurată durerea celor 14 033 de femei, cele mai multe mame cu copii, deportate și ele în același an? Spectacolul este despre această imensă suferință umană, dar și despre puterea de luptă și de rezistență în fața răului care părea fără capăt. Spectacolul este și despre cei care au încercat să lupte și să-și apere familia, să-și apere modul de viață pe care l-au avut și l-au îndrăgit până la venirea «eliberatorilor».

Spectacolul «Dosarele Siberiei» este doar o parte din cel pe care îl mai port în sufletul și mintea mea. Este doar o parte, întrucât fiecare carte de memorii scrise la această temă oferă subiecte aparte pentru spectacole și filme. Este doar o parte, întrucât a trebuit să renunț la unele idei pe care le-aș fi vizualizat scenic, dacă m-aș fi oprit la soarta unei singure familii. Totuși, de această dată am optat în favoarea cantității materialului documentar și a textului povestit de martorii acestor evenimente: Margareta Cemârtan-Spânu, deportată în 1949, și Ion Moraru, condamnat politic în 1950 la gulag, pentru că a condus organizația de luptă împotriva puterii sovietice «Sabia Dreptății».

Foarte puțini din cei care au trecut prin suferințele și teroarea regimului sovietic mai sunt printre noi; cei mai mulți au plecat în lumea celor drepți. Ei probabil nu mai au nevoie de nimic de la noi, nici măcar de amintirea noastră. De aceste amintiri avem nevoie noi și, mai ales, copiii și nepoții noștri. Avem nevoie pentru a înțelege și conștientiza că ura, violența și teroarea nu pot crea o lume bună cu oameni fericiți”, povestește regizorul Petru Hadârcă.

Spectacolul durează două ore și 15 minute. Vi se pare mult pentru ceea ce au pătimit victimele? Vă așteptăm la teatru. Fiecare spectator este o inimă și o conștiință aprinsă în amintirea sufletelor inocente chinuite în ținuturile îndepărtate ale Siberiei și Kazahstanului, în gulagul sovietic.

18 ianuarie, ora 18.00

Cântec De Leagăn de Dumitru Matcovschi

„Căntec de leagăn” – o dramă a oamenilor de la sat, care îşi duc cu greu povara vieţii. Teofil Augustinovici, directorul şcolii din sat, este, practic, cea mai de încredere persoană a satului, fără de care nu se petrece absolut nimic. Spectacolul este condimentat cu efecte comice. Limbajul şi comportamentul eroilor aminteşte de perioada anilor ’80-’90, perioada „Marii Restructurări Sovietice”. Acest spectacol ne îndeamnă să ţinem la focul din vatră, la casa părintească.

19 ianuarie, ora 18.00, Sala Mare

Take, Ianke și Cadâr de Victor Ion Popa

Spectacolul „Tache, Ianche şi Cadâr” readuce în scenă una dintre cele mai populare şi longevive piese clasice din dramaturgia românească, în care actorul are posibilitatea de a se descoperi, a se întrece pe sine însuşi.

Un spectacol cu umor irezistibil despre trei bătrâni puşi mereu pe şotii, doi tineri îndrăgostiţi, multe mofturi de mahala în toată splendoarea lor, dar şi despre toleranţă, prietenie, compasiune.

Aşadar, spectacolul „Tache, Ianche şi Cadâr” este istoria noastră, a celor care trăim sub acelaşi soare şi împărtăşim aceleaşi gânduri şi aspiraţii omeneşti.

26 ianuarie, ora 18.00

   „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian

Durata spectacolului: două ore și 40 de minute
Pauză: da

Într-un orășel șters, de provincie, Profesorul Miroiu își împarte viața între cărți și stele. În așteptarea unei rarități editoriale care vine cu trenul, traiectoria terestră i se ciocnește, în fapt de seară, cu cea a Monei, tânără vânătoare de inimi, fără bilet, dar cu mare dor de explorare. Între ei se înfiripă o poveste de dragoste care, aidoma unei explozii cosmice, scutură din temelii universul micii urbe.