La început de an, am discutat cu deputata din Bălți Arina Spătaru, care ne-a povestit prin ce dificultăți a trecut Blocul ACUM pentru a forma o coaliție cu PSRM, ce implică legea cu privire la statutul municipiului Bălți, dar și a dezvăluit niște secrete din interiorul blocului în timpul guvernării.
Ceea ce s-a întâmplat pe 7 și 8 iunie a intrat cu certitudine în istoria politicii moldovenești, atunci când partidele de dreapta s-au unit cu partidul de stânga pentru a-l da jos pe oligarhul și președintele de atunci al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc.
La început de interviu, am întrebat-o pe Arina Spătaru ce s-a întâmplat în acele zile-cheie când s-a format o nouă majoritate parlamentară și de ce în opinia deputatei guvernul Sandu a căzut.
„Socialiștii erau izolați de noi, ei nu veneau în parlament”
„În toată perioada postelectorală, după ce a avut loc prima ședință a parlamentului, am trecut prin chinuri, pentru că noi căutam soluții, dar soluțiile de la sine nu vin. Scopul nostru era totuși să-i convingem pe socialiști. Noi cunoșteam că Igor Dodon ducea pe ascuns alte tratative. Perioada de până la 8 iunie a fost controversată, pentru că ei (n.r. deputații socialiști) erau duși pe la Moscova, ba dispăreau. Chiar pe colegii mei socialiști din Bălți (n.r. Alexandr Usatîi și Alexandr Nesterovschi) nu i-am văzut în acea perioadă. Atunci a fost o perioadă complicată. Pe 7 și 8 iunie, atunci când eram baricadați în parlament, eram insistent «rugați» să-l părăsim pentru că era minat, noi am decis să rămânem și să îndeplinim scopul nostru — cel de a-l detrona pe Plahotniuc. Am reușit acest lucru pentru că am fost insistenți și am ajuns la conștiința socialiștilor. Sunt sigură că Igor Dodon nu a făcut-o din propria voință. El într-adevăr ducea tratative cu Plahotniuc, acest lucru îl cunoșteam. Despre acest lucru ne spuneau chiar deputații din interiorul partidului. Mult timp noi nu puteam discuta cu ei. Erau izolați de noi și nu veneau în parlament. Totuși, a fost presiunea societății și presiunea deputaților asupra lui Dodon ca el să facă acest lucru, adică să anuleze puțin înțelegerile cu Plahotniuc. Totodată, și el a fost interesat de asta, pentru că Plahotniuc i-a fost rival și prin această decizie Igor Dodon și-a eliminat din cale cel mai puternic dușman.
„În legătură cu implicarea ambasadorilor în negocierea coaliției cu PSRM pot spune că cert este că diplomații au avut un cuvânt greu de spus, dar nu în cazul nostru. Probabil asupra lui Igor Dodon s-a făcut puțină presiune din partea lui Kozak.”
„Mai mult, am avut o mare susținere din partea ambasadorilor atunci când am făcut prima ședință prin întuneric în parlament, iar Plahotniuc, împreună cu rebelii săi, protesta afară. Noi cunoșteam că pregătesc dezordine în masă, știam că sunt pregătiți paramilitari, el era pregătit la orice. Iată atunci prezența diplomaților ne-a ajutat moral să rezistăm.”
„Personal nu am știut despre decizia pe care urma s-o ia Maia Sandu la acea ședință”
„Pentru noi era clar că nu vom fi mult timp la guvernare împreună cu socialiștii. Noi foarte des ne întâlneam cu colegii din bloc, aveam ședințe comune cu miniștrii. Noi am pierdut un pic din noțiunea timpului, noi chiar eram concentrați pe rezolvarea problemelor oamenilor. Miniștrii au avut o atitudine foarte serioasă. Săptămânal făceam totaluri și ne puneam alte obiective. De lucru era foarte mult. Acum statul nu este dezoligarhizat. Colaborarea noastră era clar că e de scurtă durată. Din informația noastră, Igor Dodon era pregătit din timp de acest scenariu. El nu a forțat nota, pentru că îi trebuia o imagine bună înainte de alegeri (locale generale). Blocul ACUM a fost folosit ca o fațadă de Dodon, iar după ce Ion Ceban a câștigat capitala, noi am înțeles că mai departe nu putem merge.”
„Căderea guvernului nu a fost o surpriză pentru mine. Era clar ca buna ziua. După ce Ion Ceban a câștigat la Chișinău, Igor Dodon orgolios și ambițios, așa cum se simte el, a început să lovească în Maia Sandu și Andrei Năstase.”
„Personal nu am știut despre decizia pe care urma s-o ia Maia Sandu la acea ședință. Este adevărat că decizia Maiei Sandu de a-și asuma pe propria răspundere desemnarea procurorului general nu a fost cunoscută dinainte. Eu personal nu am știut și nu am vorbit despre asta cu colegii mei. Am aflat din presă și acest lucru puțin m-a întristat, pentru că mi-ar fi plăcut ca prim-ministra pe care am votat-o în parlament, cel puțin, să mă țină la curent și asta nu e pentru că am mare orgoliu, vorbesc despre comunicare. Eu cred că dacă e o asumare de guvern, atunci această persoană este responsabilă de consecințele acestui pas. Ați văzut care au fost urmările.”
„Noi, toți din fracțiunea Platforma DA, nu am fost de acord cu asta. Noi am lucrat la strategii, la mai multe variante. Atunci eram în perioada postelectorală (n.r. alegerile locale generale) unde trebuiau să se formeze majoritățile în raioane. Oamenii din teritoriu deja s-au înțeles să formeze coaliții, să aleagă președinții de raioane, de aceea atunci nu era momentul oportun s-o facă. Am încercat să căutăm mai multe soluții ca să tragem puțin din timp. Cred că Maia Sandu trebuia să-și retragă inițiativa. În final avem ceea ce avem. Dumneaei a venit la noi în fracțiune și ne-a explicat de ce a făcut acest pas. Noi am încercat să-i spunem să căutăm soluții, însă ea a dat din mâini și a zis că soluții nu sunt. Ea era foarte supărată pe Dodon și pe concursurile acestea. Ea a mai zis că cu persoanele care joacă pe sub masă nu poate colabora mai departe. Aici îi dau dreptate. Dodon este o așa persoană care joacă dublu. Venea la noi în fracțiune, ne zâmbea, ne dorea tot binele din lume. Probabil eram naivi și asta a fost pentru noi o lecție.”
„Fracțiunea PAS a decis să meargă separat”
„Eu îi privesc cu tristețe pe liderii noștri. Se învinuiesc reciproc la televizor și constat că de atunci când Maia Sandu pentru ultima dată ne-a vizitat fracțiunea, ea și Andrei Năstase nu s-au mai întâlnit. Este dureros acest lucru, întrucât noi am făcut multe lucruri frumoase împreună. Îmi pare rău că de acum încolo s-a luat decizia să mergem separat. Aceste premise au apărut doar după alegerile locale, atunci când fracțiunea PAS a decis să meargă separat. Le ziceam colegilor mei atunci că trebuie să ne mai trimită Dodon și Plahotniuc vreo două torpile și vom prinde la minte, pentru că moldovenii sunt obișnuiți să se adune doar la greutăți.”
„Statutul special pentru municipiul Bălți — nu se vrea o autonomie aparte”
Arina Spătaru este originară din Bălți, de aceea ea a promovat în anul 2019 proiectul de lege care îi va oferi municipiului Bălți un statut special. Nu este vorba de vreo aluzie la separatism sau autonomie, ci este vorba despre o identitate specifică pe care trebuie s-o aibă un oraș ca Bălți, care contribuie cu peste un miliard de lei în bugetul de stat. Am rugat-o pe Arina Spătaru să ne explice în teze simple ce presupune oferirea acestui statut pentru Bălți.
„Proiectul de lege cu privire la statutul municipiului Bălți este bazat pe legislația internațională, pe constituție, pe legea finanțelor publice, legea autorităților publice locale. Să fie foarte clar pentru toți. Este vorba despre statutul municipiului Bălți asemănător cu cel pe care îl are municipiul Chișinău. Nu este un statut aparte, autonomie sau altceva despre ce încercau să vorbească unii oameni. Acest statut va fi o carte de vizită sau un certificat de naștere acolo unde sunt foarte clar stabilite relațiile la nivelul de administrație publică. Prin această lege vreau să schimb următoarele:
#1. Primarul își va putea alege viceprimarii și tot el să-i demită (n.r. În prezent, aceștia sunt votați de consilierii municipali). Atunci când primarul are această posibilitate, el nu va depinde de consilierii municipali, mai ales în cazul în care el nu are majoritatea în consiliu.
#2. Bălți este al doilea contribuabil din țară, care varsă în bugetul de stat peste un miliard de lei, iar înapoi noi primim foarte puțini bani. Asta e problema cea mai mare. Noi ne dorim să primim circa un miliard de lei înapoi. În prezent, suma pe care o primim de la stat este de circa 400 de milioane de lei. Noi merităm ca aproape toate impozitele pe care locuitorii municipiului Bălți le plătește să se întoarcă în bugetul local.
#3. Până în prezent, în Bălți nu este soluționată problema cu parcările și construcțiile ilegale în parcuri, pe care primarul le va putea opri foarte rapid. În oraș am rămas practic fără spații verzi, noi nu mai avem locuri unde să amenajăm parcuri. Ce ține de construcții, ne dorim ca acestea să nu fie făcute din beton, ci din materiale ușoare, care ulterior să poată fi evacuate din parc.
#4. La fel, dorim să păstrăm cea mai lungă stradă pietonală din Moldova. Ea nu este valorificată și noi ne dorim să-i oferim un statut acestei străzi, adică s-o ocrotim prin intermediul anumitor legi și instrumente. Ați observat că pe marginea străzii agenții economici au construit un șir de magazine. Nu vrem să le permitem unora să pună mână măcar pe vreo porțiune de stradă. Mai mult, ne dorim să atragem niște fonduri pentru a face din această stradă o adevărată stradă pietonală atractivă pentru turiști.
Mai multe subiecte le-am lăsat pentru audierile publice, pentru că dacă le spui totul oamenilor, ei nu au tendința să vină și să discute.”
„Am obținut șase milioane de lei pentru Bălți pe cale transparentă”
„Am obținut un amendament pentru legea cu privire la finanțele publice locale și prin aceasta bălțenii au câștigat mai mulți bani în buget. Este vorba de 6 milioane de lei alocați din bugetul de stat. Pentru asta am folosit căi transparente — legislația, nu prin corupție, nu prin fonduri ascunse. Spuneți-mi un deputat care a obținut măcar 100 de mii de lei pentru Bălți din bugetul de stat. Totodată, eu am mai cerut încă 17 milioane de lei, însă mi s-a refuzat.”
„Vreau să promovez reforma administrativ-teritorială”
„Vreau să fiu utilă pentru oamenii care m-au ales. Pentru anul 2020 intenționez să promovez în continuare legea cu privire la statutul municipiului Bălți. De asemenea, voi veni cu mai multe proiecte de legi sociale legate de familie împreună cu colegii mei de la CALM (Congresul Autorităților Locale din Moldova) și membrii comisiei administrației publice, dar și legi care se referă la reforma administrativ-teritorială. Consider în continuare că raioanele sunt deja în trecut. Ele sunt o mare povară pentru bugetul de stat.”
Arina Spătaru este deputată pe lista Platformei Demnitate și Adevăr și se află la primul ei mandat în parlament.
