„De ce nu?”, „ fost răspunsul Smiljei Gorčić oportunității de a veni să facă un stagiu profesional în Moldova. Smilja a ajuns la Chișinău în toamna acestui an și spune că aici se simte mai liberă decât la Belgrad, mai ales că nu este fana orașelor mari și aglomerate. La Belgrad a studiat Limba și Literatura franceză, iar după câteva experiențe de a preda acolo, a ajuns să caute diverse oportunități ce ar lansa-o într-o aventură, povestește ea. Moldova îi oferă exact ce și-a dorit. 

Pourquoi pas?

„Nu am știut de această oportunitate până în momentul în care o colegă de a mea a scris o postare de Facebook că ea pleacă și că recomandă acest stagiu, după ce a petrecut 3 ani în Moldova. Când a obținut acest stagiu, ea era studentă la București, la filiera universității Sorbonne. Odată ce am văzut anunțul, i-am adresat mii de întrebări despre stagiu”, poveste tânără care a recunoscut că a ezitat la început. „Voiam să mă mut la Novi Sad, un oraș mai liniștit decât Belgradul, pentru că găsisem o ofertă de lucru. Întrucât nu am luat-o, am reconsiderat oportunitatea de a merge în Moldova pentru stagiul oferit în cadrul unui program al Agenției Universitare a Francofoniei.”

Nu mai călătorise în această parte a Europei și era curioasă să vadă cum se trăiește aici. Deși la scurt timp petrecut la Chișinău, Smilja a realizat că nu sunt mari diferențe între stilul de viață de acasă și cel de aici, tânără povestește că a întâlnit reticența familiei atunci când a luat decizia de se muta temporar la Chișinău. „Ei se așteptau ca eu să plec în Vest, dar apoi prietenii m-au încurajat. Nu aveam teamă să vin, pentru că aveam încredere în recomandarea prietenei mele care și-a prelungit șederea aici. Și iată așa m-am lansat într-o aventură.”

Predă limba franceză la 6 universități din Chișinău

Săptămânal, Smilja ține 10 cursuri la 6 universități din Chișinău, care au fie programe de studiu în franceză, fie franceza se învață ca limbă străină. Smilja povestește că are toată libertatea în a-și organiza cursul, de asta, de multe ori, discută cu studenții pe teme interesante, urmăresc video-uri legate de tema cursului. Mai mult, tânăra le face și testări după modelul DELF, așa încât studenții să se familiarizeze cu structura acestuia și să înțeleagă mai bine cum ar trebui să se pregătească dacă vor să-l treacă. „Fiecare activitate pe care o fac pentru ei vreau să le fie utilă și să-i pregătească de ceea ce vor alege să facă în viitor. Faptul că fac aceste ore cu mine este un mare avantaj pentru ei pentru că eu nu cunosc limba română și astfel ei trebuie să vorbească cu mine doar în franceză.” Tânăra își propune să organizeze curând și cursuri extracurriculare, unde să facă proiecții de film și ateliere de discuție.

Pierde limba franceză teren în fața limbii engleze?

Despre interesul studenților moldoveni față de limba franceză, Smilja spune că nivelul acestuia variază în fiecare grup universitar, dar studenții cu un interes mare sunt conștienți de avantajele pe care cunoașterea limbii franceze le are. „Am și studenți care m-au adăugat pe Facebook și cu care mai discutăm câteodată fiind bucuroși că putem practica franceza.”

Cât despre faptul că franceza pierde teren în fața englezei, tânără povestește că are studenți care au un nivel mai bun al francezei, dar și studenți care le cunosc bine pe ambele. „Deși este adevărat că de ceva timp, limba engleză este prima limbă de uz internațional și că e indispensabil să o cunoști, franceza le poate oferi tinerilor o grămadă de stagii în Franța, mai mult decât în Anglia sau Statele Unite pentru că Franța, dar și alte țări francofone oferă multe oportunități studenților din țări francofone.”

Tânăra nu e la prima sa experiență de a fi profesoară, iar anterior, a avut ocazia să predea într-o școală privată din Serbia, dar și să ofere cursuri particulare de limba franceză. „Nu e o mare diferență între studenții de aici și cei din Serbia, tinerii sunt peste tot la fel, dar cred că studenții voștri sunt mai motivați să reușească. Cât ține de limba franceză, aici, cunoașterea acestei limbi este mai dezvoltată. Tinerii din Serbia au mai puține oportunități să descopere și să înțeleagă dacă le place sau nu limba franceză. Aici, limba franceză e mai promovată, spre exemplu, prin programele Agenției Universitare Francofone.”

smilja7

„La Chișinău mă simt mai liberă decât la Belgrad”

„Nu am avut un șoc cultural. La Chișinău mă simt liberă, în siguranță, mai liberă decât în Belgrad, mai ales când ies seara târziu cu prietenii mei. Belgrad are peste 1 milion de oameni și este prea gălăgios, dar Chișinăul îmi place pentru că este mic și calm. E un oraș studențesc, sunt studenți din toată țara, dar și studenți internaționali.”

În stradă nu folosește franceza, dar încearcă să se descurce cu puținele cuvinte pe care le știe în română. Și-a făcut deja prieteni aici, ce-i drept – majoritatea francezi care trăiesc în Moldova, îi place să meargă la Valea Morilor și în centrul orașului. A fost și prin țară, la Bender și Comrat.

„Sunteți similari cu sârbii ca națiuni, poate de asta și îmi place la voi, mai ales că sunteți, la fel ca noi, foarte religioși. Am participat și la sărbători naționale și am observat spiritul festiv al moldovenilor, sunteți un popor foarte vesel.”