Fenomene precum sextortion (hărțuirea sexuală online), sexting (producerea și transmiterea online a conținuturilor cu caracter intim) sunt forme noi, periculoase, de exploatare sexuală a copiilor în spațiul virtual. Sunt periculoase pentru că, la primele etape, sunt voalate în conversații despre prietenie și iubire, simulate de abuzator în comunicarea cu copilul sau adolescentul. Copilul este manipulat și convins să producă imagini și video drept dovadă a unei relații speciale.

La scurt timp, încep hărțuirea, șantajul, exploatarea online, care pot continua luni în şir. Copilul trăiește frica 24 din 24 de ore, din motiv că telefonul mobil este întotdeauna în preajmă și agresorul poate da oricând de el.

Pericolul vine și din faptul că fenomenul nu este înțeles sau recunoscut nici de specialiști, care invocă lipsa probelor în investigarea unor astfel de infracțiuni. Or, fiecare material cu caracter intim, în care apare un minor, trebuie perceput a priori drept probă principală a săvârșirii unui abuz sexual online asupra unui copil. Totuși, din lipsă de informații despre specificul exploatării sexuale a copiilor în spațiul virtual, profesioniștii din domeniu, direct sau indirect, descurajează raportările acestor infracțiuni.

# În opt din 10 cazuri abuzatorul a construit online o relație apropiată cu copilul

Pe de altă parte, sunt stereotipurile sociale legate de victimele unui abuz sexual, care favorizează răspândirea fenomenului. Copiii ezită să le vorbească părinților despre ce li s-a întâmplat, pentru că știu că nu vor fi crezuți, for fi învinuiți sau chiar pedepsiți pentru că au produs și au transmis fotografiile sau înregistrările video „indecente”. „Niciun copil însă nu alege să fie abuzat sexual online. În opt din 10 cazuri abuzatorul a construit online o relație apropiată cu copilul, bazată pe încredere sau chiar iubire. Abuzatorul manipulează foarte abil victima, exploatând specificul vârstei, particularitățile psihologice, statutul social și nevoile primare ale copilului”, spune Elena Botezatu, directoarea Programului Copii al CI „La Strada Moldova”.

Între timp, vârsta copiilor exploatați sexual online descrește constant. Aproape 60 % dintre victimele beneficiare ale „La Strada Moldova” au între 13 și 15 ani, iar fiecare al zecelea copil are sub 10 ani.

# Lacunele din cadrul legal

Se mențin și lacunele din cadrul legal, care admit aplicarea ineficientă a răspunderii penale pentru un abuz sexual sau exploatare sexuală a minorului. Pe de altă parte, există practica neuniformă de calificare a faptelor ce presupun utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicație pentru comiterea unui abuz sexual asupra copilului sau exploatarea sexuală a acestuia.

Potrivit adjunctului procurorului-șef PCCOCS, Sergiu Russu: „Măsurile întreprinse de către legiuitori, în scopul protejării copiilor împotriva exploatării sexuale prin intermediul internetului, sunt cu mult în urma dezvoltării tehnologiilor informaționale – de circa 4,5 ori. Prin urmare, racordarea legislativă la nivelul actual de dezvoltare și folosire a mediului online de către exploatatori și de către copii ar avea un rol determinant în prevenirea și investigarea reușită a unor astfel de crime.”

# Infografic: Cum reacționează copiii din Moldova la solicitarea fotografiilor intime și de ce le expediază

„La Strada Moldova” a prezentat în cadrul unei conferințe de presă un infografic cu date despre exploatarea sexuală a copiilor din Moldova în mediul online. Puteți vedea studiul în documentul de mai jos.

Evenimentul de astăzi a fost organizat în parteneriat cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) în contextul Zilei Europene pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual.

Doar în ultimii doi ani, Echipa de Asistență a Copilului din cadrul CI „La Strada Moldova” a gestionat aproape 50 de dosare ce reprezintă abuzuri sau exploatare sexuală online a copiilor. În prima jumătate a anului 2019, avocatul și psihologii EAC au preluat 43 de cazuri noi de abuz sexual asupra copiilor. Conform prevederilor Codului Penal, acestea au fost clasificate drept cazuri de trafic (16), pornografie (16), hărțuire sexuală (1), ademenire (1), acțiuni perverse (1), violuri (7) și acțiuni violente cu caracter sexual (1).