În Belarus au loc duminică alegeri parlamentare, considerate un barometru de putere pentru preşedintele Aleksandr Lukaşenko, care conduce ţara de un sfert de secol şi vizează un nou mandat anul viitor, relatează AFP şi dpa citate de AGERPRES.

Cetăţenii cu drept de vot îi vor desemna pe cei 110 deputaţi în cadrul unui scrutin de la care principalii lideri contestatari ai puterii şi singurii doi deputaţi de opoziţie actuali au fost excluşi.

„Alegerile nu sunt decât un ritual, ca în URSS”, a acuzat într-un comunicat Ales Bialiatski, liderul ONG-ului Viasna.

Secţiile de vot s-au deschis la ora locală 8.0 (5.0 GMT) şi se vor închide la 20.00 (17.00 GMT).

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care a trimis peste 400 de observatori la scrutin, a criticat precedentele alegeri de acum trei ani ca marcate de „un număr semnificativ de nereguli şi de lipsă de transparenţă”.

Aleksei Ianukevici, vicepreşedintele partidului de opoziţie Frontul popular belarus, a declarat pentru AFP că autorităţile au ales „scenariul familiar al falsificărilor”.

Lukaşenko (65 de ani), supranumit „ultimul dictator din Europa”, conduce fără întrerupere Belarusul din 1994 şi îşi va încheia cel de-al cincilea mandat în 2020.

El a încercat recent din nou o apropiere de Uniunea Europeană, care acuză deschis Belarus de încălcări ale drepturilor omului şi de reducerea la tăcere a opoziţiei şi presei.

Săptămâna trecută, Lukaşenko a întreprins o vizită în Austria, prima sa deplasare oficială în UE în ultimii trei ani, în care a declarat că doreşte ca uniunea să fie „un partener politic şi economic important” al ţării sale.

Preşedintele din Belarus este considerat un maestru în arta de a naviga între occidentali şi Rusia, cu care discută de mai mulţi ani despre o ipotetică unificare a celor două ţări. Relaţiile sale cu Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, traversează cu regularitate perioade de fricțiuni.

Uniunea Europeană a declarat, prin purtătoarea de cuvânt Maja Kocijančič, că va monitoriza îndeaproape scrutinul de duminică şi că doreşte „alegeri corecte şi transparente, care să respecte standardele internaţionale”.