În ultima perioadă, în spațiul public apar imagini cu tot mai mulți consumatori nemulțumiți de calitatea fructelor și legumelor din piețele din țară. Aceștia verifică cantitatea de nitrați cu ajutorul nitratometrelor care, în ultimul timp, devin tot mai populare. Din acest motiv a fost decisă repetarea experimentul la piață.
Vânzătorii nu s-au arătat prea deschiși pentru a le testa produsele. Majoritatea s-au ferit de cameră și au refuzat să răspundă la întrebări. Rezultatele testelor cu nitratometrul nu au fost deloc îmbucurătoare. Din opt mostre care au fost prelevate, doar trei ar corespunde normelor stabilite de guvern prin hotărârea nr. 115 din 8 februarie 2013.
Astfel, la o limită stabilită de 60 mg de nitrați pe kg, pepenii verzi luați pentru testare conțineau 59, 160 și respectiv 180 de mg/kg. Mai grave au fost rezultatele pentru pepenii galbeni, unde limita admisibilă este de 90 mg/kg. Mostrele prelevate de noi conțineau 470, 680 și respectiv 340 mg/kg. Conform rezultatelor nitratometrului, piersicii ar conține o cantitate mai mică de 30 mg/kg sau egală cu zero, iar castraveții o cantitate de 160 mg de nitrați pe kilogram cu o limită admisibilă de 400 mg.
Serghei Lelic, președintele Centrului Național pentru Protecția Intereselor Economice ale Consumatorilor, efectuează regulat asemenea teste în piețele din Chișinău. Dânsul consideră că situația este gravă și că Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor ar trebui să insiste mai mult în verificarea produselor care ajung să fie comercializate pe piața noastră. Din 14 mostre de fructe și legume testate cu nitratometrul, în nouă cantitatea de nitrați nu corespundea normelor.
Totuși, Radu Musteață, șef de direcție ANSA, susține că rezultatele nitratometrelor nu pot fi luate în considerație pentru că acestea nu ar fi veridice. Nitratotestele, spune el, nu pot fi testate metrologic. Astfel, rezultatele lor nu pot fi luate în considerație de către autoritățile competente de control.
Într-un final, s-a decis testarea în laboratoare acreditate a unor fructe și legume pentru a compara rezultatele de laborator cu cele ale nitratometrelor. Pentru a verifica și consecvența rezultatelor, s-a decis testarea acelorași produse în două laboratoare: Laboratorul Central Fitosanitar și Laboratorul central de testare a băuturilor alcoolice/nealcoolice și a produselor conservate. Ambele laboratoare autorizate de ANSA.
Rezultatele au fost surprinzătoare! Fiecare din aceste două laboratoare au dat rezultate radical opuse. Astfel dacă pentru pepenele verde în piață cu nitratometrul s-a obținut un rezultat de 168 mg/kg, laboratorul central de testare a băuturilor alcoolice/nealcoolice și a produselor conservate a dat un rezultat de doar 10 mg/kg, pe când Laboratorul Central Fitosanitar a dat un rezultat de 567 mg de nitrați pe kg. De aproape 4 ori mai mult decât a indicat nitratometrul și de aproape 10 ori peste norma admisibilă.
Aceeași situație și în cazul pepenilor galbeni. În piață cu nitratometrul s-a obținut 162 mg de nitrați pe kilogram, într-un laborator a fost emis un rezultat de 165 mg/kg, iar în al doilea – 382 mg. De peste două ori mai mult decât cu nitratometrul și de peste 4 ori mai mult decât limita stabilită de guvern.
Cu nitratometrul ceapa indica o cantitate de 97 mg de nitrați pe kilogram. Într-un laborator s-a obținut un rezultat de 78 mg/kg, iar în al doilea rezultatul a fost de 430 mg/kg. De peste 4 ori mai mult decât nitratometrul și de peste 5 ori mai mult decât limita admisibilă.
Pentru castraveți s-a obținut cu nitratometrul un rezultat de 160 mg/kg, în primul laborator rezultatul a fost de 127 mg de nitrați pe kilogram, iar în al doilea – de 201 mg/kg, cantitate care corespunde normelor stabilite.
Și în final, strugurii cu nitratometrul aveau un rezultat de 61 mg/kg, în primul laborator rezultatul a fost de 21 mg, iar în al doilea – de 76 mg/kg. Pentru struguri nu este stabilită o limită maximă de nitrați.
Nadejda Ulianovschi, administratoarea laboratorului central de testare a băuturilor alcoolice/nealcoolice și a produselor conservate, a spus că există o marjă de eroare admisibilă între rezultatele dintre două laboratoare. Dar totuși diferența obținută depășește aceste limite.
Nitrații, nimerind în organism, se transformă în nitriți care se leagă cu hemoglobina și formează methemoglobina și împiedică pătrunderea oxigenului la țesuturi, astfel persoanele afectate suferă de o insuficiență de oxigen.
Pielea copiilor care sunt afectați în urma intoxicației cu nitrați capătă o culoare cianoză. Potrivit Marianei Zavtoni, cercetător științific superior al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, se poate ajunge până la asfixie sau până la moarte dacă nu sunt luate măsuri de rigoare. Ajungând în organism, nitrații formează nitrozamine și nitrozamide, care au efect cancerigen și cu timpul duc la efecte cancerigene hepatice.
Radu Musteață consideră însă că nitrații nu sunt principalul factor de risc din fructe și legume și că ar trebui de atras mai mult atenția asupra conținutului de pesticide. Potrivit lui, în Uniunea Europeană sunt verificate doar șapte produse la cantitatea de nitrați și că o reglementare prea strictă a nitraților ar crea bariere în calea comerțului pentru agenții economici.
