Ce este descentralizarea, care sunt modelele de autonomii și cât de utilă pentru Republica Moldova poate fi practica europeană în ceea ce privește transferul puterilor către regiuni? Toate întrebările acestea au fost abordate în cadrul Academiei de toamnă 2019, care a avut loc în perioada 30 octombrie-2 noiembrie la Vadul lui Vodă. Evenimentul este parte a proiectului „Sprijinirea dialogului incluziv și consolidarea capacităților pentru o Autonomie Găgăuză mai funcțională în Moldova”, proiect finanțat Suedia. Timp de patru zile, 38 de participanți din Chișinău, Găgăuzia și Transnistria au încercat să facă ceea ce nu întotdeauna le reușește liderilor politici – să construiască, în pofida pozițiilor diferite, limbii de comunicare și identității etnice, un dialog bazat pe încredere și respect privind viitorul Moldovei și a structurii sale teritoriale.
# Găgăuzia – în căutarea unui model
Organizatorii Academiei de toamnă 2019 au fost: CMI (Iniţiativa de Management a Crizelor) în parteneriat cu Institutul de Cercetare Eurac din Tirolul de Sud, Centrul „Contact”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat din Comrat. Participanți la eveniment au fost 38 de reprezentanți ai instituţiilor statului, jurnalişti, autorităţi publice locale, precum şi apărători ai drepturilor omului din diverse regiuni ale Moldovei. În activitățile lor profesionale majoritatea dintre aceștia se confruntă, direct sau indirect, cu subiectul funcționării Autonomiei găgăuze. Pentru alţii, dimpotrivă, subiectul Găgăuziei a fost abordat pentru prima dată.
Despre modul în care entitățile autonome funcționează în țările europene, precum și despre felul în care legislația națională le protejează competențele participanții la Academie au aflat de la experții Eurac și CMI. Majoritatea dintre ei sunt familiarizați cu subiect nu doar în teorie – provincia autonomă italiană din Tirolul de Sud, în care se află Institutul de Cercetare Eurac, este considerată una dintre cele mai puternice entități autonome din Europa în ceea ce privește separarea puterilor.
Tirolul de Sud este poate cel mai frecvent exemplu la care se face referință în Găgăuzia din punct de vedere al consolidării relațiilor cu autoritățile centrale. Cu toate acestea, orice paralelă cu realitățile italiene deocamdată nu este decât una convențională, având în vedere potențialul economic al regiunilor moldovenești și lipsa unor tradiții de durată privind instituția autonomiei teritoriale.
După cum au menționat vorbitorii și participanții Academiei, în ciuda faptului că Găgăuzia are un statut juridic special în Republica Moldova, mecanismul legal existent nu îi permite să funcționeze în deplinătate. Potrivit autorităților de la Comrat, problema constă în detalierea insuficientă a competențelor existente și în faptul că acestea nu sunt garantate prin Constituție.
Cum să soluționăm aceste carențe? Nu s-a simțit o insuficiență de rețete din partea participanților găgăuzi. Reprezentanții autonomiei au pledat pentru separarea puterilor cu autoritățile centrale și au susținut că atribuirea constituționalității Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei ar putea rezolva toate problemele. Asemenea inițiative par atractive, dar au un dezavantaj important – ele reflectă doar poziția unei singure părți. Autoritățile centrale își susțin disponibilitatea de a rezolva problemele privind guvernarea în Găgăuzia, dar într-un cadru mai restrâns – în limitele actualei Constituții.
Mai există o problemă legată de politizarea subiectului privind autoritățile regionale, care, așa cum se aplică în Găgăuzia, îi determină pe unii politicieni și comunitatea de experți din Moldova să fie mai vigilenți.
# Transferul de competențe: risc pentru stat sau bună guvernare?
Pe 4 noiembrie, Universitatea de Stat din Moldova a găzduit Conferința „Promovarea bunei guvernări prin descentralizare, autonomie și acomodarea minorităților”, care a constituit evenimentul final al Academiei de toamnă. Conferința a adus în discuții modul în care diversitatea teritorială și socială a statului poate fi gestionată în mod eficient cu ajutorul descentralizării.
Ideea, în general, care sintetiza conținutul Academiei de toamnă, a provocat o reacție specifică din partea studenților și profesorilor Universității de Stat din Moldova. Mulți au interpretat transferul de competențe către autonomiile teritoriale ca pe un risc pentru statul moldovenesc. Instituția autonomiei per se este bună, dar numai în cazul statelor puternice, în timp ce Moldova deocamdată nu se numără printre acestea, au susținut vorbitorii.
Comentând aceste argumente, Francesco Palermo, directorul Institutului de cercetare Eurac, a evidențiat principalul lucru care diferențiază autonomiile durabile de cele problematice, și anume o viziune comună privind viitorului țării.
„Dacă identitatea regională nu vine în contradicție cu identitatea națională și dacă viziunea asupra dezvoltării statului din perspectiva regiunii este orientată în aceeași direcție cu viziunea națională, atunci aceasta funcționează perfect”, a menționat Palermo.
La rândul său, expertul Institutului de cercetare Eurac în domeniul protecției drepturilor minorităților, Sergiu Constantin, a solicitat să se renunțe la abordarea în termeni obișnuiți a autonomiei.
„Autonomia nu este despre ceva rău sau bun. Autonomia este un proces. Acesta poate fi eficientă sau ineficientă în raport cu calitatea guvernării și protecția drepturilor comunităților locale”, a afirmat expertul.
Aparent, autoritățile din Găgăuzia sunt familiare cu principiul obiectivelor comune. Cel puțin bașcanul, Irina Vlah, declară că locuitorii autonomiei sunt interesați, în egală măsură cu Chișinăul și cu locuitorii din restul țării, de o Moldova puternică și dezvoltată. Potrivit acesteia, la baza relației dintre autoritățile centrale și autonomie ar trebui să fie respectarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei.
„Avem împuterniciri legale, care, fiind puse în aplicare în mod plenar, pot soluționa probleme de dezvoltare de natură politică, economică, socială și culturală. Din păcate, după aproape 25 de ani de existență a Găgăuziei, deseori ne-am confruntat cu contradicții privind legislația națională și faptul că împuternicirile noastre nu erau specificate. În acest sens, pentru Găgăuzia este foarte important să existe o platformă de dialog sub forma unui grup de lucru care să poată rezolva substanțial contradicțiile existente. Beneficiem de o susținere considerabilă din partea experților CMI. Apreciem foarte mult această implicare și mizăm pe o cooperare ulterioară”, a declarat Irina Vlah în cadrul vizitei la Comrat a participanților Academiei.
# Scopul principal este de a consolida încrederea
Acesta nu este primul an în care CMI încearcă să extindă domeniul comun, în care interesele Chișinăului și ale Comratului coincid și să asigure un dialog constructiv. Primul proiect privind Găgăuzia a fost implementat în 2015-2018 și se axa pe sprijinirea activităților Grupului comun de lucru al Deputaților Parlamentului și ai Adunării Populare. Timp de câțiva ani, cu asistența mediatorilor, au fost introduse modificări la 11 legi care au contribuit la armonizarea legislației naționale și regionale. Potrivit reprezentantului CMI în Moldova, Jale Sultanli, există suficiente motive pentru a considera dialogul din ultimii ani între Comrat și Chișinău ca fiind unul de succes.
„Obiectivele pe care ni le-am propus au fost atinse: consolidarea încrederii, evaluarea neconcordanțelor legislative și asigurarea unui dialog durabil. În același timp, înțelegem că un proces nu poate avea loc doar de dragul procesului. Deputații Grupului de lucru de asemenea au înțeles acest lucru. Prin urmare, a fost elaborată o foaie de parcurs pentru acțiuni comune și a fost inițiată o expertizare privind analiza legislației. Reprezentanților găgăuzi și moldoveni le-a apărut, într-adevăr, aceeași viziune privind activitatea Grupului comun de lucru, aceeași abordare a problemelor, o înțelegere comună privind îmbunătățirea mecanismului. În special, s-a decis crearea unui mecanism mai viabil de interacțiune la nivel executiv în vederea soluționării problemelor guvernării”, a declarat Jale Sultanli.
Cu toate acestea, o parte din societatea găgăuză conta pe rezultate mai palpabile ale Grupului de lucru, având în vedere, în special, perioada îndelungată de activitate a acestuia. Printre cauzele acestui rezultat se numără pauzele lungi de activitate în timpul campaniilor electorale. În plus, de la bun început, grupul a acționat într-un cadru de reglementare limitat, care nu a permis soluționarea problemelor-cheie.
Potrivit doamnei Sultanli, asemenea așteptări exagerate de la Grupul de lucru, care, prin definiție, nu puteau fi realizate, a constituit una dintre provocările proiectului. Cu toate acestea, potrivit ei, deputații au înțeles că, pentru a rezolva problema funcționării Găgăuziei, e nevoie, în primul rând, de o platformă stabilă de negocieri.
„În cadrul proiectului grupul a vizitat alte autonomii și a studiat modul în care acestea funcționează. Prin urmare, ei înțeleg că acest lucru nu poate fi rezolvat într-o singură zi”, a menționat reprezentantul CMI.
Noul proiect al CMI privind Găgăuzia este prevăzut până în anul 2021. Liderii săi au luat în considerare experiența din ultimii ani și, reieșind din aceasta, au elaborat planuri noi. Va fi instituită, în special, o colaborare mai strânsă cu mediul academic și cu comunitatea de experți, ceea ce va permite elaborarea unor soluții și politici mai viabile, acceptabile reciproc.
„Vom ține cont de provocările cu care s-a confruntat grupul și, în felul acesta, cred că dialogul va decurge mai ușor. În calitatea noastră de organizatori care facilitează acest proces, vom încerca să asigurăm continuitatea. Adică, noua componență a Grupului de lucru nu va lua totul de la capăt, ci va ține cont de ceea ce s-a făcut deja. Pentru ca această activitate să se bucure de un succes mai mare, este necesar să-i extindem influența, să informăm mai bine fracțiunile, astfel încât deciziile să fie susținute în Parlament”, a declarat Jale Sultanli.
Continuarea dialogului dintre Chișinău și Comrat este susținută și de partenerii europeni, în special de către Suedia, care a oferit sprijin financiar pentru primul proiect privind Găgăuzia. Academia și conferința au fost o încercare de a înțelege subiectul politizat al autonomiei din punctul de vedere al unor experți și de a dilua discuția existentă cu argumente non-politice. În consecință, reprezentanți din diferite regiuni ale Moldovei și-au demonstrat capacitatea de a purta un dialog constructiv, în care bunul simț și exemplele din practica internațională au prevalat asupra stereotipurilor politice, lucru care nu poate să nu fie atribuit și drept un succes al mediatorilor, iar aceasta înseamnă că dialogul continuă.
CMI este o organizație non-guvernamentală finlandeză. A fost fondată în 2000 de Martti Ahtisaari, fost preşedinte al Finlandei, deținător al premiului Nobel pentru Pace. CMI activează în domeniul prevenirii și aplanării tensiunilor și conflictelor prin dialog și mediere. Organizația ajută la menținerea unei păci durabile în cadrul unor programe regionale în Europa de Est și Orientul Mijlociu.
„Gagauzia dialogue” este un proiect demarat în anul 2015, cu suportul Suediei prin stabilirea platformei de dialog parlamentar între deputații din Parlamentul Moldovei și deputații din Adunarea Populară.
În 2019, proiectul Gagauzia Dialogue a inițiat lărgirea cadrului de dialog, inclusiv la nivelul societății civile și a mediului academic în cadrul proiectului „Suport pentru Dialog Proactiv și Fortificarea Capacităților pentru o Bună Guvernare a Autonomiei Gagauzia în Moldova”. Proiectul este centrat pe sporirea încrederii și a capacităților de dialog între Chișinău și Comrat. Proiectul are drept scop de a facilita delimitarea clară a competențelor între autonime și centru, de a iniția discuții privind mecanismele instituționale pentru asigurarea unei bune guvernări și de a facilita procesul de elaborare a Politicilor Publice în arii strategice pentru funcționarea Autonomiei.
