Începem anul II la Universitatea #diez, iar prima studentă pe care vă invităm să o cunoașteți este Ioana Vatamanu-Mărgineanu, care a decis să-și continuie studiile la Riga, la Stockholm School of Economics.
Scriu acest articol la 2 000 de kilometri de Liceul Teoretic Republican „Aristotel” pe care l-am absolvit acum cinci luni. Sunt la vreo 1 750 de kilometri de colega mea de bancă, Laura, care învață acum la Groningen, iar cel mai apropiat coleg de clasă, Călin, se află la 300 de kilometri de mine, la Tallinn. De fapt, cei aproximativ 80 de elevi din promoția mea au împânzit toată harta Europei. Ne-am văzut ultima dată, în componență deplină, la balul de absolvire, când am promis să ținem legătura oriunde am fi. În același scop, Daniel, un coleg priceput în ale informaticii, a făcut o aplicație cu locația fiecăruia pe hartă. Astfel, dacă trec prin Strasbourg, pot înnopta la Ana-Maria, colega cu care am făcut cinci ani de franceză, la Aberdeen aș întâlni o altă Ana-Maria, membră a echipei de senat, iar în România găsesc, practic, câte un reprezentant al promoției 2019 în fiecare colțisor. Am plecat cu toții în căutarea unor șlefuitori care să ne facă să strălucim. Vrem să-i aducem țării înapoi un şirag de diamante.
Eu am ales să îmi continui studiile în țara chihlimbarului – Letonia
Scriu acest articol din capitala baltică pe care am decis să o transform în orașul studenției mele – Riga. Îmi fac studiile la Stockholm School of Economics din Riga, unde, după cum v-ați dat bine seama, fac economia (dar și economie, datorită bursei pe care am primit-o, despre care vă povestesc mai târziu). Voi folosi acest articol ca să le spun colegilor mei ce îi așteaptă dacă ar decide să mă viziteze (și nu doar ei! Voi ghida orice cititor doritor de senzații baltice.) Așadar, dacă ați veni la mine, să știți că vă așteaptă un program încărcat.
În primul rând, ne-am plimba pe niște străzi înțesate de clădiri cochete, colorate și fără balcoane (mmm… miros vienez, simțiți?), v-aș arăta întortocheatul oraș vechi (prin care, de curând, am început să mă descurc fără hartă), dar și trei turnuri de catedrale înalte, pe care oamenii nu le folosesc doar ca punct de orientare în oraș, ci și în viață. V-aș duce și la universitatea mea, o clădire albastră în stil art-nouveau fotografiată zilnic de grupuri de turiști. Dar vom trece mai întâi pe lângă Ambasada Moldovei, care se află pe aceeași stradă (Nici nu știți câtă bucurie îți aduce un steag fâlfâind în ritmuri tricolore în unele zile posomorâte de frig și dor). Dacă ați mai avea vreo două zile libere, am putea merge și la Jurmala, un oraș-bijuterie pe litoralul Mării Baltice, ori la Sigulda, despre care colegii mei letoni mi-au spus că oferă cea mai frumoasă privelişte de toamnă (eh… nu au văzut ei toamnele noastre).
Un student străin are ce face aici. Riga trăiește o viață culturală bogată. Muzeele oferă reduceri la prezentarea cardului studențesc, Biblioteca Națională are o arhitectură impresionantă, iar intrarea este liberă. Filmele proiectate în cinematografe sunt în engleză cu subtitrare în letonă. Găsești teatre cu piese în limba rusă. Iar la Teatru de Operă și Balet nu e nevoie să ştii decât limbajul muzicii. Chiar dacă biletele sunt foarte scumpe și în public nu prea găsești studenți, voi menționa totuși că au loc și concerte ale artiștilor de talie internațională, sunt aduse expoziții care fac înconjurul lumii, iar în ianuarie, de exemplu, norocoșii care au cumpărat din timp bilete cu 60 de euro, îi vor admira pe cei de la Cirque du Soleil.
Marele paradox e că am ajuns să trăiesc într-o țară a cărei limbă nu se aseamănă cu niciuna dintre cele patru limbi străine pe care le-am învățat. Letona e o limbă unică, iar spre marea mea surprindere, nici lituanienii, nici estonii nu o înțeleg deloc. La cumpărături, recurg uneori la limba rusă, dar până realizează vânzătorul că sunt turist și că nu cunosc letona, mi se răspunde totuși în letonă. Da, cea mai mare provocare sunt cumpărăturile. Aici, rolul decisiv îl are frumusețea ambalajului, semnele de exclamare de la diferite promoții și, uneori, traducerea produsului și a ingredientelor în engleză. Proprietarii magazinelor au avut mare noroc de un client ca mine în primele zile ale șederii mele aici. Le cumpăram toate produsele care expirau în ziua respectivă, fiind convinsă că data indicată e cea a producerii.
Și dacă tot pretind la o diplomă în studii economice, zic să vă dau și niște cifre
Un abonament nelimitat pentru transportul public – 16 euro/lună. Intrarea în toate sălile Muzeului Național – 3 euro pentru student. Abonament la telefon, cu convorbiri și internet nelimitat – 16 euro/lună. Oferta zilnică de la cantina universității – 3,60 euro. Trimiterea unei genți de acasă (cel mai important detaliu) – 20 de euro.
Acest articol a pregătit scenografia seriei de articole ce urmează despre experiența mea la Stockholm School of Economics in Riga. Am multe să vă spun despre profesorii, cursurile, bursele și viața de aici, sperând că voi aduce un folos celor aflați la răscruce de drumuri. Până atunci, v-aș mai ruga ceva. Transmiteți niște raze de soare spre Riga. Săptămâna asta au căzut primii fulgi. Frigul pune stăpânire pe Riga. Eu aș schimba numele orașului. I-aș zice – Friga.
Ioana Vatamanu-Mărgineanu
