Pe la sfârșitul anilor ’90, „Friends” ajungea și la canalele TV din România, la care prindeam acces și noi. Acolo îl vedeam pe Ross îmbrăcat în costum de Spud-nik (o combinație dintre un cartof și satelitul Sputnik), pe Chandler – în costum de iepuraș, iar pe Rachel – împărțind bomboane copiilor care bat la ușă. Tot pe atunci le vedeam și pe surorile Olsen, la același ProTV, mergând din casă în casă să strângă bomboane, iar într-un alt film dedicat în totalitate sărbătorii de Halloween – încercând să-și salveze părinții de mătușa lor fioroasă. Film după film, cultura americană ne-a familiarizat tot mai mult cu conceptul unei sărbători care trebuia să fie portocalie la culoare, sângeroasă în machiaje și cârpită în costume. Mai târziu ne chemam prietenii acasă să reproducem ce vedeam prin filme, iar ulterior am ajuns să ne ducem la petreceri organizate cu același scop. Am încercat să aflăm când a devenit popular fenomenul Halloween în Moldova și cum se manifestă până în prezent.
Ce spune istoria?
Halloween-ul își are originile în sărbătoarea antică celtică, Samhain (pronunțată sow-win), care avea loc pe perioada lunii noiembrie, începând cu 31 octombrie, o perioadă dedicată recoltei, în care se credea că lumea spiritelor intră într-un contact special cu lumea fizică. După ce recolta se termina, oamenii se adunau alături de preoții druizi pentru a aprinde un foc comun. Cu ajutorul unei roți, acesta se împărțea în scântei, iar roata era considerată simbolul soarelui și era folosită pentru rugăciunile din timpul acestui ritual. De fapt, pe 1 noiembrie, celții sărbătoreau anul nou, iar trecerea dintre ani marca sfârșitul verii și începutul unei ierni lungi și grele, care era asociată cu moartea. Tot atunci, pe fundalul credinței coborârii celor morți printre cei vii, preoții druizi făceau profeții pentru comunitate. În timpul sărbătorii, celții îmbrăcau piei și capete de animale.
După ce Imperiul Roman a cucerit teritoriile celtice, Samhain a fost combinată cu alte două sărbători de origine romană care aveau loc în aceeași perioadă: Feralia – o zi la sfârșit de octombrie când romanii își comemorau morții – și Pomona – ziua celebrării zeiței fructelor și copacilor.
Papa Bonifaciu al IV-lea a dedicat Panteonul din Roma, pentru prima dată în anul 609, tuturor martirilor creștini. Ulterior, Papa Grigore al III-lea a extins această comemorare și către toți sfinții, mutând această zi de pe 13 mai pe 1 noiembrie.
În America. Maryland și coloniile de sud au fost primele care au adoptat sărbătoarea, însă la scurt timp, o versiune diferită de Halloween a început să prindă viață pe teritoriul american. Primele petreceri includeau jocuri și evenimente de celebrare a roadei, condimentate cu povești despre morți, oamenii își preziceau viitorul, dansau și cântau. Sărbătoarea a prins mai mult contur la nivel național în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu venirea imigranților irlandezi.
Pe continentul american, sărbătoarea s-a fundamentat ca o celebrare de comunitate, mai ales prin obiceiul de a merge cu colindatul prin vecinătate. Astăzi, americanii cheltuie în jur de 6 miliarde de dolari anual pentru această sărbătoare, fiind al doilea cel mai scump eveniment de celebrare după Crăciun.
Cele mai populare căutări pe Google în Moldova
Potrivit Google Trends, căutările pe Google relaționate cu Halloween-ul au început să fie populare de prin 2010 în Moldova. Nu știm exact ce s-a întâmplat atunci, dar în următorii ani trendul nu s-a ținut la fel de popular. Vedeți mai jos evoluția popularității termenilor folosiți pentru căutarea informațiilor legate de Halloween:
Halloween
Costum de Halloween
Halloween Costume
Colindatul de Halloween
Halloween sărbătoare
Machiaj de Halloween
Măcelărie la Tipografie
Televiziunea și internetul au exportat foarte ușor conceptul american de Halloween, astfel încât acesta s-a transformat și la noi în petreceri care adunau și adună comunități. Printre cele mai populare rămân cele de la Tipografia 5 din Chișinău, numite simbolic „Măcelărie”. „Prima Măcelărie, cea din 2014, a fost și cea mai epică. Următoarele au fost un pic mai mari și audiența era mai mare, dar și mai diferită decât cea din primul an”, ne-a povestit Misha Țurcanu, fost fondator și art-space director la Tipografia 5.
Fotografii de la Măcelăria din 2014
„Nu pot să spun că ideea era unică, se practica deja de câțiva ani. Îmbrăcatul în ceva straniu și bizar aș spune că e destul de popular la noi, doar că nu avem, poate, așa multe ocazii să facem acest lucru. Halloween-ul a prins, doar că diversitățile costumelor nu sunt așa de mari, așa ca prin în alte părți. Pentru mine, inspirația venea tot timpul din seriale precum „Friends”, „How I Met Your Mother” sau „Seinfeld”, unde tema Halloween-ului era tot timpul prezentă și abordată într-un mod ironic, nu atât de slutty exprimată în surori medicale, vampiri și călugărițe sexy așa cum vedem acum”, povestește Misha.
Numele de Măcelărie se lipea bine cu spațiul industrial al Tipografiei și astfel combinația asta a dus la petreceri populare în care lumea era foarte deschisă spre a se costuma, mai spune tânărul. Mai mult, Tipografia făcea de regulă parteneriate cu artiști de make-up locali care machiau participanții chiar în momentul petrecerii.
„Ziua morților și toată tema asta hispanică e populară la noi, de obicei. De asemenea, o altă temă des abordată era cea a personajelor din „Silent Hill”. Unii oameni aveau o abordare mai creativă și era foarte interesant să vezi ce se întâmpla acolo. Lipsea, pe de altă parte, ironia.”
Fotografii de la Măcelăria din 2015
„Noi făceam petreceri costumate chiar și în cadrul Yard Sale-urilor, aveam așa o locație fantomă care apărea în diferite locuri. Acolo erau tematici amuzante; odată am ironizat tema hipsterilor. O altă temă a fost cea lumberilor, atunci împărțeam bărbi și cămăși în carouri.”
Misha ne-a povestit și despre experiența altor țări și mai exact despre un festival devenit foarte popular în Tenerife. „Carnavalul durează în total cam jumătate de an, dar mai activ se desfășoară pe perioada unei săptămâni, atunci când au loc evenimente în diverse locații. Toată lumea se costumează, de la copii la bătrâni, iar asta nu arată bizar, dimpotrivă e un mod de relaxare în care oamenii mai uită de probleme. Mai mult, acolo o mare parte din industria insulei lucrează pentru acest festival.”
Ce rămâne în urma unui astfel de eveniment?
Poate fi o atracție turistică, crede Misha. „Dacă să luăm iar exemplul Tenerife, foarte multă lume vine acolo special pentru acest festival. Dacă să vorbim despre costumații, sunt evenimente ca Burning Man, care atrag anual foarte mulți turiști. E interesant că nu toată lumea are acces liber și trebuie chiar să vrei să intri pentru a fi parte a unui astfel de eveniment. În primul rând trebuie să vrei să te odihnești și să găsești cum să o faci interesant, să ai destul de multă autoironie și să te transformi un pic. Noi suntem deprinși să lucrăm tot timpul și uităm să ne relaxăm. Faptul că lumea poate să se detașeze de lucru în regim 24/24, mai ales în contextul problemei de burnout, care duce la diverse probleme de sănătate și la scăderea creativității, este și rezultatul unui eveniment de acest gen.”
Fotografii de la Măcelăria din 2018
Dika Cheptine, make-up artistă din Chișinău, ne-a spus că a început să facă machiaje de Halloween tot cam din 2010. Dacă bărbații sunt mai reticenți și nu prea vin, femeile, pe de altă parte, optează pentru pisici sexy. Dika vine și cu o recomandare pentru fetele care se gândesc să adopte acest look: „Nu vă mascați toate în pisici, din 100 numai două sunt pisici și doar una e sexy”, spune glumind Dika.
https://www.instagram.com/p/Ba_2Q0KFTij/
https://www.instagram.com/p/Bawo4flFTkn/
https://www.instagram.com/p/BaziOVXl0jK/
În ultimii cinci ani
Echipa #diez a răscolit prin arhivele internetului și a găsit cum s-au costumat moldovenii în ultimii cinci ani la petrecerile de Halloween. Într-un articol anterior v-am prezentat evoluția deghizărilor începând cu anul 2014 și până în anul 2018. Vezi și tu, poate prinzi vreo idee de costum pentru acest an.
