Candidatul PSRM, Ion Ceban, și candidatul ACUM, Andrei Năstase, au fost obligați de instanțe să-și scoată bannerele în care era inclusă imaginea lui Ștefan cel Mare. Tot în această campanie, candidata blocului ACUM pentru alegerile parlamentare din circumscripția 50, Galina Sajin, a trebuit să blureze Parlamentul dintr-un spot în care apărea Maia Sandu. Toate acestea se datorează unei prevederi ale legii prin care candidații sunt obligați să nu folosească imaginea unor instituții de stat sau autorități publice, dar și personalități istorice.
Mai precis, pentru a înțelege situația, este bine să cităm articolul 52, alineatul 8 din Codul Electoral, care spune astfel:
„Nu pot fi utilizate în scop de publicitate electorală imagini ce reprezintă instituţii de stat sau autorităţi publice, atât din ţară cât şi de peste hotare, ori organizaţii internaţionale. Se interzice combinarea de culori şi/sau sunete care invocă simboluri naţionale ale Republicii Moldova ori ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar personalităţi istorice ale Republicii Moldova sau de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizaţii internaţionale sau imaginea unor persoane oficiale străine”.
Astfel, mai pe scurt, candidații nu pot folosi imagini ale Parlamentului, Guvernului, UE, Pentagonului, ONU etc. Se mai interzice folosirea tricolorului și, cel mai important, a personalităților istorice ale Moldovei și de peste hotare.
Evident că asta limitează foarte mult posibilitatea candidaților de a se exprima în campanie, iar candidații, deși este prevăzut de lege, au continuat să-l menționeze pe Decebal și Burebista, dar cel mai probabil, cel mai mare efect a acestor modificări s-a văzut la concertele electorale și imaginea lui Putin, și anume:
În 2014, în preajma alegerilor Parlamentare, Igor Dodon și Zinaida Greceanîi au apărut într-o serie de panouri stradale ce au împânzit țara, iar PSRM a intrat în Parlament având 26 de mandate (cel mai mult la acel moment). Tot în acea perioadă, Irina Vlah a câștigat mandatul de bașcan al Găgăuziei, în contextul în care 70 % din respondenți declarau că este importantă „susținerea autorităților Rusiei”. Tot în acea campanie, pe scenele din orașele din Găgăuzia au evoluat artiști ruși precum Oleg Gazmanov, iar acesta a cântat în mai multe sate și despre care Igor Dodon spunea că „acel concert a fost achitat din fondul electoral”.
Cum s-a modificat legea
Deputații au modificat acea lege pe 9 aprilie 2015, în prima lectură. În cadrul dezbaterilor, actualul candidat Valeriu Munteanu menționa despre Valuev, Kirkorov și despre susținerea potențială a lui Chirtoacă (mai în glumă, mai în serios).
„Odată cu adoptarea acestui proiect de lege nu vor mai putea veni nici «valuevii», nici «kirkorovii», nici «Блестящие» și nici ceilalți care pot să vină în campania electorală, în agitația electorală”, a menționat atunci Tudor Deliu, care prezenta acel proiect de lege.
Cei mai nemulțumiți erau în acel moment socialiștii. Potrivit stenogramei de atunci, între Ion Ceban și Tudor Deliu a avut loc un așa schimb de replici:
Ion Ceban: „Nu știu ce formațiuni politice sunteți voi, dacă așa de mari și tari vă țineți, dar vă temeți de «Блестящие». Asta-i așa, printre altele…”
Tudor Deliu: „Deci, vreau să vă răspund că nu mă tem de «Блестящие», mă tem de mintea acelora care-i aduc aici. Mintea acelora, da.”
Andrian Candu: „Cu referire la acest comentariu, vă rog frumos, mă adresez către toți colegii din onoratul Plen, să nu menționați denumiri, nume de oameni, că după aia, o să avem probleme cu replicile.”
Ion Ceban: „Nu, cred că nu vor dori «Блестящие» să dea replică domnului Deliu.”
Până la urmă, legislația a fost modificată pe parcursul acelei luni așa încât candidații în următoarea campanie electorală ce a urmat acelor modificări era interzisă atât folosirea imaginilor persoanelor străine, precum și a simbolurilor naționale și ale altor țări.
Contestări, Eschivări și driblinguri legislative
Până a ajunge în 2019, prezent, este de menționat că au urmat o serie de campanii și au existat contestații invocând prevederile acelor articole. De exemplu, PDM a înregistrat în 2016 o contestație prin care se cerea sancționarea lui Năstase pentru o poză cu Lech Walensa, fapt care încălca acele prevederi.
Totodată, în iarna lui 2019, când Ilan Șor a organizat o serie de concerte cu Stas Mihailov, acesta le-a făcut înafara campaniei electorale, iar acestea au fost organizate de o fundație. Asta deși pe scenă au apărut candidații Partidului Șor și chiar și Ilan Șor, în timp ce „cânta”.
Localele din 2019
Campania locală din 2019, fiind în aceeași zi cu Parlamentarele, a produs trei victime notabile în acest sens. Cronologic, s-a întâmplat așa.
Partidul Unității Naționale, condus de Anatol Șalaru, a depus în judecată o contestație împotriva candidatei blocului ACUM la alegerile parlamentare noi, pe circ. 50, Galina Sajin. PUN s-a plâns în instanță că Sajin ar fi încălcat legea când s-a filmat alături de prim-ministra Maia Sandu, în fața clădirii Parlamentului, în spotul său electoral. Săptămâna aceasta, Judecătoria Chișinău a decis în favoarea PUN și i-a interzis lui Sajin să difuzeze spotul. Totuși, candidata a păstrat spotul pe pagină și doar a blurat imaginea Legislativului pe 29 septembrie.
Andrei Năstase a fost învinuit că ar fi încălcat legea electorală. Acesta a imprimat pe pliantele sale electorale pentru Chișinău, alături de fotografia sa, imaginea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și imaginea Primăriei Chișinău, utilizând aceste atribute arhicunoscute și protejate de legea electorală, pe 5 octombrie.
Pe 10 octombrie, Candidatul PSRM la funcția de primar al mun. Chișinău, Ion Ceban, a fost obligat de Judecătorie să excludă imaginea personalității istorice – domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt – din TOATE materialele electorale, inclusiv din mediul online. Sesizarea a fost depusă de către Valeriu Munteanu.
Este vorba de bulina roșie a campaniei în care se vede clădirea arcului de triumf, clădirea catedralei și monumentul lui Ștefan cel Mare. Pentru că a folosit imaginea lui Ștefan cel Mare, Ion Ceban este obligat să scoată toate panourile din oraș care conțin acea mențiune, dar și să lichideze materialele electorale și să scoată publicitatea care are acest element grafic din mediul online.
Deși inițial Ceban s-a conformat deciziei, acesta ulterior a contestat-o. Astăzi a obținut câștig de cauză în instanță.
Până la urmă, ca să concluzionăm – toată această poveste a pornit de la necesitatea de a exclude imaginea lui Putin, Valuev și „Blesteașie”. În modificarea legislativă care interzicea imaginea lui Putin, Valuev și „Blesteașie” a fost inclus și Ștefan cel Mare, drapelul României și clădirea Parlamentului.
Până la urmă, această prevedere a disciplinat anumiți politicieni care au fost nevoiți să mai meargă să discute cu oamenii despre problemele pe care le au, corupție, drumuri stricate și nu să organizeze un concert electoral sau să folosească imaginea lui Ștefan cel Mare.
Evident, sunt și excepții.
