Cancerul este una dintre cele mai temute boli ale secolului 21. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), bolile oncologice sunt pe locul cinci în lume în structura deceselor. În același timp, o treime din toate cazurile de îmbolnăvire pot fi prevenite, afirmă specialiștii din domeniul sănătății. Profilaxia riscurilor de dezvoltare a bolii este cea mai eficientă strategie de combatere a bolii și una pe termen lung. Abordarea privind reducerea riscurilor prin adoptarea unor alternative mai sănătoase este una viabilă.
Ce sunt substanțele cancerigene?
Termenul „cancerigen” provine de la cuvântul „cancer”. Acesta se referă la acele produse sau substanțe care afectează integritatea ADN-ului, contribuind la formarea și reproducerea celulelor maligne.
Mai multe experimente științifice au dovedit că nu numai substanțele sintetice pot provoca cancerul, ci și compuși vegetali. Cu toate acestea, este imposibil să știm cu exactitate care produse pot provoca cancer. Nu putem controla chiar totul, dar dacă știm lista substanțelor cancerigene, putem reduce efectele acestora asupra organismului.
Tipuri de cancerigeni
Toate substanțele care pot provoca cancer pot fi grupate în:
# radioactive (radiații periculoase de diferite forme);
# non-radioactive (genetice și de mediu).
Acestea din urmă se referă la stilul de viață nesănătos: consumul excesiv de alcool, fumatul, alimentație nesănătoasă, condiții nocive de muncă. Ambele grupuri influențează ADN-ul, provocând modificări în structura acestuia, fapt ce duce la creșterea numărului de celule nesănătoase.
OMS a inclus în lista produselor care conțin substanțe cancerigene și peștele sărat, cârnăciorii și chipsurile și untul înfierbântat, chiar și cafeaua, și ceaiul. Dar nu e totul chiar așa de rău: le întâlnim în cantități dozate și nu ne aflăm sub influența lor timp îndelungat.
Etanolul (conținut în alcool) este considerat de asemenea un cancerigen. Oamenii de știință încă polemizează dacă să includă în listă cofeina și vopseaua pentru păr.
În 2015, carnea a fost inclusă în categoria 2, din cauza substanțelor care se degajă în timpul tratamentului termic al cărnii, în special la prăjire sau la grătar. Norma recomandată zilnic nu trebuie să fie mai mare de 70 de grame de carne roșie și procesată pe zi.
Încercările de a elimina absolut toate produsele preferate din lista menționată mai sus nu vor avea succes. Corpul uman reacționează diferit la factorii de stres – există o mare probabilitate de perturbări sau de dezvoltare a tulburărilor.
Fumatul este alegerea personală a fiecăruia. Conform studiilor, 22 % din cazurile de deces provocare de cancer revin fumatului. Cercetările mai arată că alte componente ale fumului de țigară, cum ar fi benzenul, poloniul-210, benzopirenul și nitrozaminele modifică structura ADN-ului. Acestea blochează genele care ajută organismul să se protejeze de cancer.
Substanțele ajung în fluxul sanguin și infectează plămânii, rinichii, ficatul și sistemul digestiv. Fiți de acord, sunt suficiente argumente pentru a căuta alternative la țigări.
Alcoolul este, de asemenea, o cauză a dezvoltării cancerului. Acesta afectează laringele, ficatul, cavitatea bucală, glanda mamară și pancreasul. Prin urmare, riscul de a dezvolta cancer depinde direct de cantitatea de alcool consumată. Deci, în capul listei trebuie să fie consumul rezonabil.
Schimbarea alimentației este considerată o abordare importantă a prevenirii cancerului. Mai mult, alimentația sănătoasă reduce riscul de a dezvolta boli cardiovasculare. Specialiștii ne recomandă să includem în alimentație: struguri, turmeric și ghimbir, broccoli, linte, quinoa, ovăz.
Peste 10 mii de moldoveni au fost diagnosticați, în 2018, cu diferite forme de cancer. În prezent, potrivit datelor oficiale, 54 de mii de moldoveni sunt diagnosticați cu diferite forme de cancer, printre care și 391 de minori.
