Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a făcut publice ieri, 18 septembrie, două hotărâri în care au recunoscut Moldova și Federația Rusă vinovate de violarea dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane, precum și dreptului la libertate și siguranță, anunță Asociația „Promo-Lex”.
Astfel, în cauza Negruță v. Moldova și Rusia, reclamantul a fost reținut în 2011 în orașul Rezina de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, actualul Centru Național Anticorupție, și a fost transmis așa numiților reprezentanți ai organelor de miliție din regiunea transnistreană într-un caz penal pornit de către aceștia. Ulterior, acesta a fost condamnat și a fost transferat în închisoarea nr. 1 din Hlinaia, unde a fost deținut în condiții inumane și degradante de detenție. El a fost eliberat în 2014. „Curtea a ajuns la concluzia că autoritățile moldovenești, care trebuiau să controleze situația la momentul arestării reclamantului, nu au împiedicat reținerea sa de către așa numitele autorități ale «RMN», care ulterior l-au condamnat și plasat în condiții inumane și degradante”, precizează reprezentanții „Promo-Lex”.
Prin urmare, CEDO a constatat violarea prevederilor mai multor articole ale Convenției drepturilor omului de către Moldova și Federația Rusă, inclusiv ca urmare a „confiscării” mijlocului de transport ce aparținea reclamantului de către așa numitele instanțe de judecată. Curtea a dispus încasarea sumei de 15 000 de euro în calitate de prejudicii morale, dintre care 5 600 din contul Republicii Moldova și 9 400 din contul Federației Ruse, precum și a sumelor pentru reprezentare în mărime de 1 900 de euro, dintre care 700 de euro din contul Republicii Moldova și 1 200 de euro din contul Federației Ruse.
În cauza Filin v. Moldova și Rusia, reclamantul a fost reținut în apartamentul său din Capitală. Potrivit bărbatului, reținerea a fost efectuată de către persoane care s-au prezentat de la Inspectoratul de Poliție Ciocana, dar care nu au prezentat nici un document confirmativ în acest sens. Peste jumătate de oră de la reținere, reclamantul a sunat soția și i-a comunicat că se află în arestul miliției din orașul Dubăsari, controlat de administrația secesionistă. Reclamantul a fost condamnat în 2009 de către „judecătoria Dubăsari” la opt ani privațiune de libertate, fiind eliberat în 2015.
El a fost deținut, de asemenea, în închisoarea din orașul Hlinaia în condiții inumane și degradante. În cauza Filin, Curtea a apreciat că nu poate fi constatat cu certitudine faptul că reclamantul a fost arestat de către angajații poliției, însă este în afara oricărui dubiu că reclamantul a ajuns în arestul așa numitelor organe de miliție din regiune. Curtea a menționat că nu a primit nici un răspuns univoc de la Guvernul Moldovei, cu privire la modalitatea prin care angajații miliției transnistrene au putut traversa mai multe posturi de control. Prin urmare, Curtea a constatat că Guvernul nu a depus suficient efort pentru a împiedica transferul reclamantului în locurile de detenție din regiune. Curtea a constatat violarea mai multor articole ale Convenției de către ambele state – Republica Moldova și Federația Rusă. Curtea a dispus încasarea sumei de 20 000 de euro în calitate de prejudicii morale, dintre care 8 000 din contul Republicii Moldova și 12 000 din contul Federației Ruse, precum și a sumelor pentru reprezentare în mărime de 2 000 de euro, dintre care 800 de euro din contul Republicii Moldova și 1 200 de euro din contul Federației Ruse.
Potrivit experților „Promo-Lex”, aceste cazuri pun în dezbatere problema colaborării între organele de drept constituționale și reprezentanții organelor secesioniste care nu au nici un drept să examineze cauze și să aplice pedepse penale.
