Centrul Internațional „La Strada” a elaborat un raport amplu despre migrația la muncă a moldovenilor. Datele furnizate în acest document au fost colectate în urma campaniei de informare la nivel național cu scopul promovării migrației sigure a cetățenilor Republicii Moldova și prevenirii traficului de ființe umane (2 martie-31 mai). Echipa #diez a analizat acest Raport și vine să vă prezinte cele mai importante teze stipulate în acest studiu.

Informațiile prezentate aici au fost acumulate de către operatorii Liniei Fierbinți pentru migrație sigură și anti-trafic 0 800 77777 (LFA) pe durata campaniei (2 martie-31 mai 2019).

În introducerea Raportului, autorii menționează că „în Republica Moldova nu există un studiu sau o cercetare de nivel național actualizată, care să explice fenomenul traficului de ființe umane, din care am putea afla formele sale specifice și felul în care se răsfrânge asupra cetățenilor țării noastre; cum îi afectează, dacă ar trebui și cum anume ar trebui adaptate mecanismele de stat de prevenire și combatere a traficului de ființe umane.”

#1 Din apelurile recepționate la Linia Fierbinte, s-a creat impresia că cetățenii Republicii Moldova duc lipsă de informație despre procedurile legale de migrare în scop de muncă. „La doar câteva săptămâni de la lansarea campaniei am realizat că nivelul de dezinformare a moldovenilor este și mai acut decât am presupus. Mecanismele de stat – supravegherea activității agenților intermediari de angajare în câmpul muncii peste hotare, în mod special – par a fi disfuncționale”, explică autorii.

Nu în ultimul rând, o atenție deosebită s-a acordat analizei informațiilor despre exploatarea prin muncă a cetățenilor moldoveni peste hotare și muncii forțate.

Profilul demografic al lucrătorilor migranți moldoveni

#2 Pe durata campaniei (trei luni), Serviciul Telefonic Linia Fierbinte pentru migrație sigură și anti-trafic 0 800 77777 a înregistrat, în total, 5 402 de apeluri privind migrația sigură a cetățenilor, dintre care:

5 048 de apeluri de prevenire – (apeluri de la potențiali migranți despre plecarea la muncă peste hotare, cu sau fără ofertă; solicitări de informații despre plecarea peste hotare în alt scop decât munca);

14 apeluri privind statutul migrantului peste hotare (o situație dificilă în legătură cu pierderea actelor de identitate, încălcarea regimului de ședere, legalizarea diplomelor de studii etc.);

# 18 apeluri privind promisiunile false făcute înainte de angajare;

# 17 apeluri SOS (exploatarea lucrătorului migrant, prezumate cazuri de trafic, dispariția persoanelor presupuse a fi exploatate);

# 305 apeluri cu solicitări de informare, colaborare ș.a.

#3 Dacă până nu demult tendința de a emigra în scop de muncă era specifică zonelor rurale, astăzi interesul pentru un job peste hotarele țării în rândurile locuitorilor din Chișinău este în creștere constantă.

După cum se vede în diagrama de mai jos, 54 % dintre apelanți provin din orașe, iar dintre aceștia – 26 % sunt din Chișinău.

1

#4 Cel mai mare exod al forței de muncă se înregistrează în rândurile populației active cu vârstele între 27 și 41 de ani.

Nevoile și așteptările lucrătorilor migranți

#5 Cele mai solicitate apeluri privind migrația sigură sunt consilierile privind plecarea la muncă peste hotare și consilierile specifice de angajare în câmpul muncii peste hotare atunci când au identificat o ofertă concretă.

#6 Internetul este cea mai populară metodă de căutare a ofertelor de muncă peste hotare (84 %)

#7 Dacă până acum jumătate de an, majoritatea absolută a apelurilor de prevenire era despre solicitări de informații despre un anumit loc de muncă peste hotare (o ofertă concretă), acum ei pur și simplu „caută ceva de lucru”. În fond, concetățenii noștri sunt în situația în care nu mai cer o ofertă anume de muncă, nu se interesează despre condițiile de lucru și salarizare sau, și mai puțin, de asigurări sociale și alte garanții de care ar trebui să se ocupe agentul intermediar în mod obligatoriu.

#8 Nouă din zece apelanți ai LFA sunt gata să accepte o ofertă de angajare de la o agenție intermediară despre care nu știu prea multe detalii. De obicei, comunică cu reprezentanții acesteia prin telefon sau Viber, iar mai multe detalii le sunt oferite doar dacă vin direct în oficiu, pentru că acolo „cu siguranță se găsește ceva și pentru el/ea”.

#9 Concetățenii noștri sună la LFA ca să întrebe direct dacă oferta pe care i-a propus-o compania X sau Y este legală sau nu, mulți dintre ei sunând abia după ce au semnat deja un contract de mediere și au făcut plățile prealabile. Sună la Linia Fierbinte să întrebe „dacă totul va fi bine”. „Vorbim despre zeci de situații în care, chiar dacă le sunt descrise momentele-cheie care indică asupra activității ilegale a firmei, ei insistă pe plecare „cerșind” de la consilieri asigurarea că totul va fi bine. Aceste comportamente demonstrează disperarea oamenilor, confirmă decizia lor fermă de a pleca din țară, cu toate că sunt pe deplin conștienți de faptul că se supun riscurilor”, explică autorii în Raport.

#10 În Republica Moldova nu există o resursă, platformă informațională pe care fiecare cetățean să o poată accesa liber informațiile actualizate la zi despre companiile din țara noastră care oferă servicii de angajare în câmpul muncii peste hotare. Apelanții LFA se plâng pe de faptul că este practic imposibil să acceseze site-ul oficial al Camerei de Licențiere, cu lista completă a companiilor intermediare care activează legal.

#11 Moldovenii caută cel mai mult oferte de angajare în SUA, Canada și Australia.

Piața ofertelor de muncă peste hotare și condițiile intermediarilor

#12 Cele mai populare domenii de activitate în care agențiile intermediare de la noi propun oferte de muncă peste hotare:

2

#13 Iată care sunt cele mai îngrijorătoare lucruri legate de activitatea companiilor intermediare care propun oferte de muncă peste hotarele țării:

# 66 % dintre apelanți nu cunosc (nu li s-a spus) despre necesitatea unei vize de muncă;

# 22 % au primit oferte ca deținători de dublă cetățenie (MD-RO) tocmai pentru a evita nevoia de obținere a vizei de lucru;

# 26 % au spus că agenția îi asigură că nu este nevoie de viză de muncă dacă perioada de muncă nu depășește trei luni (lucru cu „viză de turist”);

# 60 % au raportat că li s-a promis că contractul va fi semnat la destinație;

# sunt obligați prin contractul de mediere să plătească despăgubiri (în valoare de zeci de mii de lei) în cazul în care renunță la ofertă;

# li se cere să ia decizia cât mai urgent și să plece în scurt timp, ca să nu piardă oferta;

# sunt obligați să plece cu transportul și cu condițiile agenției;

# 8 % au primit oferta de muncă de la persoane fizice, atât cunoscute, cât și necunoscute cu care s-au întâlnit pe viu pentru a transmite bani și acte.

#14 Top 5 țări unde moldovenii pleacă să muncească peste hotare:

# Polonia

# Germania

# Marea Britanie

# Europa Centrală

# Regiunea Mediteraneană

4

#15 Fiecare al cincilea apelant al LFA declară că i s-a solicitat pașaportul românesc pentru a fi angajat, întrucât pentru angajarea în câmpul muncii a cetățenilor români în spațiul țărilor UE nu este nevoie de viză de muncă. Este important să cunoașteți că nicio companie intermediară de pe teritoriul Republicii Moldova nu poate deține licență de activitate pentru angajarea cetățenilor străini (români) peste hotare, decât dacă este o filială a unei companii din România.

Lucrători migranți în situații vulnerabile și specificul cazurilor SOS

#16 Moldovenii ajunși în situații vulnerabile peste hotare, plecați după un job temporar printr-o companie intermediară, raportează un șir de probleme specifice, care pot fi descrise, în câteva cuvinte, ca fiind promisiuni false, la limită cu exploatarea prin muncă a cetățenilor noștri.

# Sunt plătiți parțial;

# Din salariul promis, sunt reținute plăți neoficiale (pentru instrumente de muncă, cazare, transport etc) despre care nu au fost informați anterior, așa încât suma primită la mână este una destul de mică;

# Genul de muncă pe care trebuie să-l facă în țara străină este diferit de cel promis sau agreat acasă. De exemplu, li se spune că vor lucra „la depozit”, fără însă a preciza ce tip de depozit (obișnuit sau frigorific); ce munci anume vor face (vor căra greutăți, vor ambala sau vor aranja produse pe rafturi); cu ce tip de produse vor lucra etc.

# Sunt nevoiți să muncească în condiții diferite, altele decât cele promise de compania intermediară acasă. Aceasta, în condițiile în care promisiunile au fost făcute doar verbal. Ei nu dispun de niciun act juridic ca să confirme acele promisiuni. Unii dintre ei au doar oferta de muncă, fără ștampilă și fără semnătură.

# La sosire în țara de destinație, nu au fost angajați sau nu au fost întâlniți de nimeni. Beneficiarii se aflau într-o țară străină fără să cunoască limba, fără a ști unde pot cere ajutor (72 % dintre victimele escrocheriilor sunt bărbați și, respectiv, 28 % – femei).