Experiențele internaționale ne ajută să ieșim din zona de confort și să ne redescoperim din alte perspective. Bogdan Cuza este un tânăr originar din Chișinău care, în prezent, încearcă să se autodepășească și urmează cursul unei școli din Coreea de Sud. După mai multe semestre petrecute la o școală internațională, Bogdan spune despre procesul de adaptare în Coreea de Sud, diferențele de curriculum și program, cum un elev din Moldova poate obține o bursă de studii și lucrurile specifice moldovenești care îi lipsesc.
Să ajungi în Coreea de Sud la studii liceale este destul de complicat. Bogdan a reușit datorită faptului că în 2016 a reprezentat Moldova la IJSO, o olimpiadă internațională la trei științe (fizică, chimie și biologie) pentru elevi sub 16 ani. Olimpiada a avut loc în Daegu, al patrulea cel mai populat oraș din Coreea. „În una din zilele evenimentului, am avut parte de o prezentare de către echipa de admitere și am rămas foarte impresionat. Una dintre cerințele pentru aplicare e să termini gimnaziul. Astfel, am depus dosarul online în vara dintre clasa a IX-a și a X-a. După prima etapă (prezentarea documentelor și scrisorilor de recomandare), am avut un test de matematică și interviu în engleză. În noiembrie 2016 am aflat că am fost acceptat, iar în februarie 2017 am început primul an de studiu.”
Bogdan frecventează Korea Science Academy of KAIST. „Liceul, aici sunt doar elevii claselor X-XII, este unul cu statut special în Coreea, fiind unul dintre puținele magnet schools din țară și unicul sub controlul Ministry of Science and ICT. În plus, este afiliat la KAIST, una dintre cele mai prestigioase universități din Coreea și, probabil, cea mai atractivă pentru studenți din alte țări.” Una dintre particularitățile școlii și este faptul că acceptă elevi internaționali — o raritate pentru școlile publice din Coreea.
„De fapt, această experiență m-a ajutat să prețuiesc mai mult modul de viață din Moldova și din vest; nu mă simt liber aici”
Tânărul spune că nu a avut o perioadă de adaptare, pentru că, în cele din urmă, doar a acceptat faptul că lucrurile în Coreea de Sud sunt diferite decât în alte colțuri ale lumii.
Cea mai grea perioadă a fost primul semestru, când a trebuit să se acomodeze noului regim. Cu orarul intensiv, modul și viteza de predare s-a obișnuit din start, însă diferențele culturale au devenit doar mai accentuate.
„În primul rând, Coreea nu e Europa sau America, adică nu are o cultură atât de prietenoasă și globalizată. Deși guvernul coreean încearcă, deja de câțiva ani prin orice metodă, să creeze un image Coreei ca fiind așa (prin K-pop, K-dramas și alte exporturi) și să facă apel în special la tineretul altor țări să vină în Coreea, lucrurile departe de suprafață sunt complet altfel. O imagine tipică pentru cantina școlii noastre: toți elevii internaționali comunică și se înțeleg, se distrează împreună, iar coreenii stau la o parte. Și chiar dacă în general relațiile între străini sunt deseori mai bune decât între străini și coreeni, și aici de multe ori am avut parte de diferențe culturale.”
Fiind singurul elev din Europa care a studiat vreodată la acest liceu, cultura sa liberală nu a fost prea binevenită într-o comunitate mai conservatoare. „Mă înțeleg cel mai bine cu o colegă din Tadjikistan și cu una din Kazahstan, care împart măcar aceste valori cu mine și sunt obișnuite cu auto-exprimarea relativ liberă. Sunt și mulți elevi care au crescut cu o cultură americanizată și au aceeași problemă ca noi. De fapt, această experiență m-a ajutat să prețuiesc mai mult modul de viață din Moldova și din vest; nu mă simt liber aici.”
O zi din viața unui elev la o școală din Coreea de Sud
# 7.00-7.20: Micul dejun
# 8.30-8.50: Homeroom (dirigenție)
# 8.50-12.40: Lecții sau timp de studiu, nu putem intra în cămin
# 12.30-13.30: Prânzul
# 13.40-16.30: Lecții sau timp de studiu, nu putem intra în cămin
# 18.30-19.20: Cina
# 19.30-21.20: Study hall, adică timp de studiu independent, nu putem intra în cămin
# 23.40: Roll call, se verifică prezența în cămin
„Așa arată o zi tipică, însă, de fapt, de multe ori nu dormim până la unu sau două noaptea, fiindcă avem teme de făcut. De asemenea, câteodată avem lecții după 16.30 și nu putem să ne întoarcem în cămin. În plus, trebuie să ne facem timp pentru investigarea anumitor subiecte și activități extracurriculare.”
În afară de coreeană și educația fizică, tânărul spune că în clasa a XII-a nu au discipline obligatorii, ci trebuie doar să adune un anumit număr de credite în diferite categorii, cum ar fi științe opționale, umaniste obligatorii. „Acestea putem să le alegem singuri. Semestrul precedent am avut programare, filozofie, calculus (analiză matematică) și science and technology studies. În clasa a X-a și a XI-a orarul era ocupat însă aproape în totalitate de discipline obligatorii: matematică, fizică, chimie, biologie, engleză.”
Pe lângă orele obligatorii și opționale la școală, fiecare elev trebuie să aibă și activități extracurriculare. Una dintre activitățile obligatorii este participarea într-un club, spre exemplu dansuri, a cappella, sau revista școlii. „Eu scriu articol pentru ziarul școlii, fac voluntariat când sunt acasă, ajut la organizarea international night și fac parte din ambasadorii școlii, un grup de elevi care prezintă școala oaspeților și elevilor de schimb.”
Bogdan și-a început și un vlog, în care povestește despre experiența sa.
„Nu primim note la lecții, ci pe semestrul întreg”
Bogdan spune că nu poate compara sistemul public de învățământ din Moldova cu cel din Coreea, fiindcă KSA are o programă specială, complet diferită de restul liceelor din Coreea. Și în Moldova sunt instituții de învățământ cu programă diferită, cum ar fi LAȘM.
„Dar dacă compar în particular sistemul folosit de KSA și cel de la stat din Moldova, aș spune că există deosebiri fundamentale în multe aspecte. Spre exemplu, profesorii au mai multă autonomie în alcătuirea curriculumului, nu primim note la lecții, ci pentru semestrul întreg, ele fiind calculate pe baza punctajului de la unul sau două teste: midterm și final. În plus, faptul că putem să alegem disciplinele pe care le studiem e un mare avantaj.”
Semestrul în Coreea de Sud durează 16 săptămâni, respectiv elevii au câte două luni de vacanță iarna și vara. Un alt punct cheie e că cerințele pentru absolvire sunt mai complexe decât în Moldova. „Trebuie, spre exemplu, să demonstrăm prin certificate aptitudinile de engleză și coreeană și să acumulăm cel puțin 120 de ore de voluntariat. Una dintre diferențele cele mai mari e utilizarea manualelor americane renumite la lecții, cum ar fi Calculus de James Stewart, Campbell Biology și altele. La unele obiecte, cum ar fi istoria, profesorii tipăresc propriile quasi-manuale bazate pe programa propusă. În clasele cu elevi străini lecțiile sunt predate în engleză.”
Una dintre ideile principale al învățământului din Coreea este axarea pe studiu individual. În plus, se pune accent puternic pe cercetare, unul dintre scopurile școlii fiind educarea unei noi generații de savanți. „Desigur, există și un aspect cultural: elevii coreeni muncesc foarte mult și concurența pentru a fi în topul clasei e crâncenă. De asemenea, profesorii sunt mereu gata să te ajute și sunt obiectivi.”
„Profesorii nu depun foarte mult efort în pregătirea lecțiilor”
„Aș spune că cel mai mare avantaj comparativ cu Moldova e utilizarea manualelor calitative, că lecțiile sunt predate în engleză și faptul că poți să-ți creezi un orar individualizat. Biblioteca de aici este o adevărată comoară. Poți găsi cele mai populare cărți și, în caz că lipsește una, o poți comanda – adică biblioteca o cumpără și respectiv ai acces la ea.”
Profesorii încurajează gândirea critică și de multe ori tinerii discută subiecte pe care curriculumul din Moldova le ignoră. În plus, școala are un avantaj mare pentru a realiza multe lucruri și, în special, cercetare. „Este destul de probabil că echipamentul școlii noastre e cu mult mai bun sau numeros comparativ cu unele universități din Moldova.”
În ceea ce privește învățământul, unul dintre dezavantajele cele mai mari e viteza programei și faptul că elevii au două teste pe semestru, respectiv materialul se uită rapid, susține tânărul.
„Datorită așteptării de învățare de sine stătător, profesorii nu depun foarte mult efort în pregătirea lecțiilor care, de fapt, sunt de prisos dacă lucrezi cu manualul bine. Fiindcă școala se axează pe știință, disciplinele umaniste nu sunt la nivelul celor din Moldova, în special la capitolul limbi străine. Deși succesul Moldovei aici se datorează mai mult dependenței de alte culturi, avantajele cunoașterii românei și rusei, și cursurilor, ci nu programei școlare. De asemenea, în Coreea practica de paper pusher și documente inutile e destul de răspândită și enervantă. În general, cele mai stresante lucruri pe care le-aș califica drept „dezavantaje” ar fi mai puțin legate de școală cât de obstacolele pe care le-ar întâlni un străin care trăiește în Coreea; sunt prea multe și banale ca să le explic aici.”
Cea mai memorabilă zi din experiența de elev internațional
În experiența sa de elev internațional, Bogdan a avut câteva momente memorabile. Ceea ce l-a scos din zona sa de confort a fost un incident pe când abia ajunsese la școală: „A fost în a două săptămână a primului semestru când am căzut groaznic pe scări, mi-am frânt cotul și am fost internat în spital pentru trei săptămâni. E o experiență de elev internațional importantă, fiindcă nu am fost singurul care a nimerit în astfel de situații și să vezi cum lucrează medicina în altă țară e un lucru destul de fascinant.”
Cel mai mult, l-a impresionat pe tânăr accentul pe conveniență: „Multe lucruri aici sunt gândite pentru a minimaliza efortul și timpul necesar. Când ai nevoie să cumperi ceva, mereu găsești. Dacă ai nevoie să ajungi într-o altă parte a orașului sau a țării, ai cinci modalități să faci asta. Probabil asta rezultă din lipsa de timp și densitatea mare a populației. Coreea este paradisul consumatorului.”
Lucruri pe care ar trebui să le știe un elev din Moldova, dacă vrea să obțină o bursă de studii în Coreea de Sud
„Pentru cei care vor să urmeze un studiu de liceu după clasa a IX-a aici, nu sunt sigur dacă este vreo altă opțiune în afară de KSA, însă trebuie să demonstrezi cunoștințe peste mediu în științe și să ai o engleză bună. În schimb, dacă ești admis, ți se acoperă studiile, cazarea (în cămin), și mâncarea (la cantină). Totuși, alte taxe nu sunt acoperite, cum ar fi manualele (opțional), uniformele (opțional), spălătoria (100 $/sem), permisul de ședere (55 $/an) și asigurarea medicală — cel mai înfiorător lucru care îi privește pe toți străinii din Coreea (aceasta poate ajunge și la 500 de dolari anual).”
Pentru cei care doresc să facă undergraduate studies aici, adică studii de licență, sunt mai multe opțiuni. Fiecare universitate din Coreea are regulile și procese proprii de admitere. Universitățile SKY sunt cele mai prestigioase în Coreea, acestea fiind Seoul National University, Korea University și Yonsei University. Pe lângă aceste trei, mai sunt universități publice axate pe știință și cercetare, cum ar fi KAIST (cea mai prestigioasă), UNIST, GIST și DGIST. În afară de acestea sunt și alte universități, cum ar fi POSTECH sau Pusan National University.
Multe universități (SNU, Korea University) cer cunoașterea limbii coreene la nivel înalt; KAIST și UNIST au cursuri orientate și către străini, cu predare în engleză și fără cerințe legate de limba coreeană. Guvernul coreean oferă o bursă generoasă celor care doresc să urmeze studii universitare aici, dar nu toți sunt eligibili. Cursurile la KAIST și UNIST sunt gratuite, iar KAIST oferă în plus o bursă pentru studenți internaționali. Cu această bursă poți să acoperi căminul și mâncarea, parțial.
Pentru cei care doresc să facă masterat, doctorat sau studii post-doctorale în Coreea, guvernul coreean oferă burse pentru aceste studii. „Ținând cont de faptul că mulți la căutarea instituțiilor de peste hotare își fac griji despre situația financiară, aș dori să reiterez că, deși Coreea oferă destul de multe burse, criteriile de eligibilitate sunt diferite, fiecare instituție are politica sa și viața în Coreea e destul de scumpă. Cu toate acestea, studenții au dreptul să lucreze și e relativ ușor să găsești lucru necalificat sau să predai engleză.”
Bogdan nu s-a gândit deocamdată unde își va continua studiile și dacă urmează să rămână în Coreea sau nu. Tânărul menționează că va absolvi în februarie 2020, respectiv are suficient timp pentru a analiza bine toate ofertele.
Lucruri de care ți se face dor când nu ești acasă
Atunci când ești departe de casă, inevitabil duci dorul unor lucruri aparent ordinare, dar cu o conotație atât de mare pentru tine. „Ca și tuturor celor care trăiesc mult timp departe de patrie, mi-e dor de chestii obișnuite, cum ar fi mâncarea moldovenească, de simplitatea Chișinăului, de lipsa de gălăgie și să aud română și rusă pe stradă. Dar probabil cel mai mult mi-e dor de cultura noastră, ceea ce am menționat mai sus.”
În perioada de când studiază în Coreea de Sud, tânărul a revenit acasă de trei ori, adică nu în fiecare vacanță. „Evident, călătoria este obositoare și costisitoare. Urmează să mă întorc în Moldova după absolvire (încă un semestru) până când plec la universitate. Înainte de plecarea în Coreea, mereu visam să trăiesc într-o altă țară, însă acum mi-am schimbat totalmente gândurile și într-adevăr aș vrea să mă întorc, sper că într-o zi, după ce îmi finalizez studiile universitare — permanent.”
Tânărul îi îndeamnă pe toți să viziteze Coreea și să încerce toate lucrurile turistice tipice de care e plin internetul. „Pe cei care doresc să trăiască sau să învețe aici, neavând nicio experiență precedentă, i-aș îndemna să ia serios în considerare diferențele culturale. De asemenea, i-aș ruga pe toți să aprecieze mai mult avantajele vieții din Moldova.”
Bogdan a fost eroul mai multor materiale de pe diez.md. Vă propunem să-l cunoașteți mai bine din acestea.
