Acum două luni, actualul Guvern se forma, având la bază o înțelegere temporară. Recent, între mai mulți deputați ai blocului ACUM au început să existe „opinii independente”, iar pe de altă parte, socialiștii cer clarificarea „de câți deputați dispune majoritatea” și cere semnarea unui acord nou între cele două părți.
Pe 8 iunie deputații, de dimineață, semnau un acord și anunțau că au o majoritate și pe întuneric, în sala de ședințe, au votat Guvernul, au ales conducerea Parlamentului și au demis mai mulți șefi de instituții.
Tot atunci, PDM a mers la Curtea Constituțională și a contestat voturile din Parlament, în timp ce noua Guvernare a semnat un acord temporar care stabilea o serie de puncte de acționat, marea majoritate a lor fiind îndeplinite deja:
#Declarația privind caracterul capturat al instituțiilor statului (VOTATĂ)
#Decizia privind stabilirea datei alegerilor locale generale (VOTATĂ)
#Demiterea Directorului Serviciului de Informații și Securitate (VOTAT+director nou)
#Revocarea Directorului Centrului Național Anticorupție (VOTAT+director nou)
#Modificarea Legii Procuraturii nr. 3 din 25.02.2016 (crearea circumstanțelor legale pentru demiterea Procurorului General și desemnarea noului Procuror în baza unui concurs transparent). (VOTAT+Procuror interimar nou)
#Revenirea la sistemul electoral proporțional și îmbunătățirea procesului electoral în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția (Votat în două lecturi, așteaptă a 3-a)
#Modificarea Codului Electoral în vederea creării circumstanțelor pentru demiterea membrilor Comisiei Electorale Centrale; (s-a renunțat, după ce conducerea CEC a demisionat)
#Modificarea Codului Penal (art. 181/1 și 182 – înăsprirea semnificativă a sancțiunilor pentru coruperea alegătorilor și falsificarea rezultatelor alegerilor) (Nu s-a abordat)
#Modificarea legii cetățeniei în vederea anulării prevederilor privind acordarea cetățeniei contra investițiilor (VOTAT un moratoriu)
#Modificarea articolului 4 din Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93 din 15.07.1998 (prelungirea pe 4 ani activitatea micului comerț în baza de patente) (VOTAT)
– Instituirea unor comisii Parlamentare (CONSTITUITE)
De aici rezultă că Partidele au cam îndeplinit tot ce era în acordul temporar și odată ce s-au angajat să guverneze pe mai mult timp, este necesar de a stabili pentru cât timp anume, și în ce circumstanțe.
Disensiunile din blocul ACUM?
La ultima ședință din actuala sesiune, deputatul Octavian Țîcu a atenționat printr-o declarație de la tribună că este nemulțumit de ultimele decizii ale majorității. El se referea la numirea lui Ruslan Flocea, pentru care nu au votat 3 deputați din blocul ACUM. Totodată, din blocul ACUM mai lipsesc alți 3 deputați, care au trebuit să renunțe la mandate din cauza funcțiilor din Guvern, astfel, o parte din decizii s-au luat cu 35 de voturi socialiste și 20 de voturi ale ACUM.
Între timp, Bătrîncea în ultima ședință a ținut să amintească deputaților din blocul ACUM despre faptul că nici ei nu sunt mulțumiți de unele mișcări, dar la ei există disciplină.
După finalizarea lucrărilor, într-un interviu de la Europa Liberă, Octavian Țîcu a criticat dur pe cine a putut: coaliția, guvernul Maia Sandu, președintele Igor Dodon, oligarhizare, Federația Rusă. Declarațiile lui au fost preluate de către mai multe instituții mass-media.
A doua zi după ce Țîcu a făcut declarațiile sale la Europa Liberă, Vicepreşedintele Parlamentului, Mihai Popşoi, care este şi vicepreşedinte al Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, propune ca deputatul Blocului ACUM, Octavian Ţîcu, să candideze pentru funcţia de primar de Ungheni în alegerile din 20 octombrie.
PPDA are deja un candidat la această funcție, și anume pe Gheorghe Petic, fostul polițist care a fost închis și recent eliberat.
Vocile s-au mai adunat
În disputa din blocul ACUM s-au alăturat și președintele fracțiunii din care face parte Țîcu, Alexandru Slusari.
„Eu nu m-am așteptat că totul va merge strună cu socialiștii, care erau oponenții noștri. Trebuie să mai recunosc că sunt probleme de comunicare în interiorul blocului. Alta e întrebarea, că domnul Țîcu a exagerat în afirmațiile sale privind diferite târguri. Nu e ușor, pentru că din start era clar că nu va fi ușor în această majoritate parlamentară. Pe de altă parte, nu trebuie să cădem în altă extremă, că Doamne ferește ce s-a întâmplat, coaliția va crăpa mâine – poimâine… Avem de învățat niște lecții, inclusiv cu concursurile, mai ales cel pentru Curtea Constituțională. Au avut și anumite victorii, sunt și anumite greșeli”, a spus Slusari.
Și un alt deputat din blocul ACUM, Radu Marian, a venit cu o părere.
„Eu țin minte acea săptămână crucială în care noi trebuia să votăm noul Guvern și Parlament, dl Țîcu, pur și simplu, a dispărut, nu puteam să-l găsim la telefon, nu puteam să-l întrebăm unde se află, să ne spună și nouă părerea, pentru că era un moment crucial pentru țară și nu am putut să-l găsim. Și atunci, aceste nemulțumiri ale lui eu le înțeleg, respect opinia lui, dar cred că era mai bine ca el ni le transmitea în privat”.
Socialiștii cer explicații
„În pofida acordurilor agreate între componentele coaliției de guvernământ, formată de către PSRM și blocul „ACUM”, și contrar caracterului cooperant al dialogului stabilit între președintele țării, președintele Parlamentului și prim-ministru, în ultima perioadă atestăm cu îngrijorare o intensificare a mesajelor cu caracter geopolitic, care continuă practica politică speculativă de scindare a societății moldovenești”, a scris Vlad Bătrîncea.
Socialistul a scris că PSRM nu va tolera o astfel de abordare.
„Am dori sa înțelegem de câți deputați dispune coaliția de guvernare. Fracțiunea PSRM, chiar dacă exista unele divergențe interne pe mai multe subiecte propuse de guvern și partenerii din blocul ACUM, rămâne consolidată și susține majoritatea parlamentara cu 35 de deputați. Ar fi bine și cei din blocul ACUM să vină cu o poziție consolidată, or asistăm deseori la sabotarea unor decizii importante acceptate prin consens de conducerea partidelor care și-au asumat actul guvernării”, a mai spus Bătrîncea.
Dodon a intervenit și el
„Important cu toții (presedenție, parlament, guvern, deputați din PSRM și ACUM) să înțelegem că avem șansa istorică sa schimbam lucrurile spre bine și sa lansam o nouă etapă în istoria modernă a Republicii Moldova. Dar pentru aceasta trebuie sa dăm dovadă de înțelepciune și maturitate politică”, a spus Dodon. Acesta a mai accentuat că sunt provocări de ordin bugetar-economic, și mai ales energetic, probleme cu reformele în justiție, alegerile locale, scoaterea din captivitate a altor instituții.
Între timp, Bătrîncea a solicitat semnarea de urgență a acordului politic dintre PSRM și blocul ACUM, unde vor fi trasate toate obiectivele politicii interne și externe și nu doar.
Răspunsul Maiei Sandu
„Trebuie să rămânem atenți la misiunea noastră și să nu transformăm lupta cu hoția și corupția în luptă de orgolii. Pe cei confuzi din blocul ACUM îi rog să nu încurce libertatea de exprimare cu vorba goală. Aveți de ales, fie participați la schimbare și vă asumați o muncă extrem de dificilă, fie continuați să nu faceți nimic și să inflamați societatea cu nevoile propriului ego”, a scris Maia Sandu.
Sandu a spus că ceea ce au ales ei să facă nu este din confort sau plăcere și dacă ei ar fi căutat să le fie plăcut, erau astăzi în altă parte. Sandu a avut un mesaj și pentru PSRM.
„Dacă vrem să resetăm procesele democratice, să creăm instituții independente, atunci haideți să nu căutăm pretexte pentru a complica o situație dificilă. Am mai spus acest lucru – asigurarea unei justiții independente, așa încât procurorii și judecătorii să apere legea și oamenii, nu politicienii corupți, este prioritatea noastră”, a scris Sandu.
De ce un nou acord?
Juridic, Guvernul Maia Sandu ar urma să fie în funcție până la următoarele alegeri Parlamentare regulate (2023, undeva). Asta dacă Executivul nu este demis de Parlament (51 de deputați, minim) sau nu își dă demisia din proprie inițiativă.
Guvernul din 8 iunie și coaliția și-au trasat atunci o serie de obiective de scurtă durată, care în mare parte au fost atinse deja. Prin urmare, cei din majoritate urmează să ia o decizie, fie semnează un acord nou, fie decid că au îndeplinit obiectivele și merg mai departe la anticipate.
Potrivit declarațiilor anterioare, atât PSRM cât și cei din blocul ACUM s-au declarat disponibili să guverneze pe o perioadă mai lungă, numai că ar urma să existe anumite divergențe ideologice. Ambele părți au căzut de acord ca atunci când lucrurile nu mai sunt recuperabile, să nu discute cu PD-ul, oricât de reformat nu ar fi el și să prefere să meargă în anticipate.
Pe de altă parte, pentru a provoca anticipate, singura cale în Republica Moldova este de a demite Guvernul sau ca Guvernul să-și dea demisia. Asta însă ar însemna declanșarea unui calendar ce ar implica așteptarea a 3 luni calendaristice pentru un nou guvern, după care declanșarea unor alegeri anticipate, care încă sunt puse în discuție pe ce sistem electoral ar avea loc, întrucât potrivit unei decizii anterioare a Curții Constituționale, alegerile pe liste pot fi doar cele la termen, nu anticipate.
Teoria lunilor cu bombe
Avem așa o teorie, și anume a lunilor minate din punct de vedere ideologic într-un an calendaristic. Dacă cei din coaliție tac, depun niște eforturi de a intra în pauză tehnică, ar intra în beciurile de la Cricova, în anumite perioade ale lunii, totul va curge destul de „smooth” din punct de vedere politic și geopolitic.
Lunile cu bombe geopolitice sunt după cum urmează:
Martie – 27 martie, sărbătoarea unirii Basarabiei cu România
Mai – 1-9 iunie, Ziua Muncii, Ziua Victoriei
Iunie – Comemorările deportărilor dar și începutul „Marelui Război pentru Apărarea Patriei
August – 24 august „Eliberarea Moldovei de fasciști”, plus Ziua Limbii Române pe 31 august.
Decembrie – 1 decembrie, sărbătoarea Marii Uniri.
Practic, prima perioadă fierbinte din punct de vedere politic în Republica Moldova, în care discuțiile pe subiecte politice și geopolitice ar putea „arunca în aer clasa politică” ar fi începând cu mijlocul lunii martie și până la începutul lunii aprilie, când discuțiile sunt în mare parte despre unire, în care socialiștii contestă, iar cei de la ACUM sărbătoresc. Urmează în luna mai, în perioada sărbătorilor până pe 9 mai, când deja socialiștii sărbătoresc, iar ACUM contestă.
Apoi o altă perioadă începe în luna iunie și continuă pe tot parcursul acesteia, perioadă presărată cu evenimente când în cazul unora, socialiștii sărbătoresc, ACUM contestă și viceversa. Ultima perioadă fierbinte din punct de vedere ideologic începe pe la mijlocul lunii august și se termină la sfârșitul acesteia.
Restul anului, și anume toată perioada din luna ianuarie până la mijlocul lunii martie, apoi luna aprilie până la mijlocul lunii mai, pe urmă, în luna iulie și până la mijlocul lunii august și în final, toată perioada din an rămasă după luna septembrie, deputații, guvernarea pot să discute liniștiți procesul de „dezoligarhizare”, „reforma justiției”, și alte probleme importante, de ordin economic și social în societate.
