Dumitru Mînzărari, Universitatea Michigan-Ann Arbor, cercetător afiliat IPRE, a realizat o notă analitică unde a analizat mecanismele războiului hibrid în Republica Moldova, de la cauze și până la măsuri de contracarare. Mai jos găsiți principalele constatări ale acestui studiu.

Termenul de război hibrid nu are o definiție consistentă. Per general reflectă acțiuni de agresiune ascunsă, oferind capacitatea de negare, care pot fi sprijinite prin aplicarea forțelor convenționale, urmărind scopul de a influența politicile interne sau externe ale țării-țintă. Acțiunile de agresiune ascunsă sunt materializate, în descrierile populare frecvente, prin aplicarea combinată ale unor instrumente de influență politice, economice, sociale, militare și altele. Dacă observăm multiplele recente studii politice în domeniu, conferințe și dezbateri, notăm că subiectul este explorat excesiv, dar fără substanță. Astfel, pentru politicieni devine dificil să înțeleagă care măsuri de combatere a amenințărilor hibride ar fi eficiente. 

Primul pas în evaluarea agresiunii hibride în Republica Moldova este înțelegerea mecanismului  de manifestare a acesteia în țara noastră. După cum am indicat anterior, diferite țări se confruntă cu diferite elemente, în dependență de nivelul acestora de dezvoltare și vulnerabilitățile existente. În Moldova, țintele războiului hibrid sunt atât elitele politice, cât și grupuri ale populației. Acestea sunt cele două principale puncte de intrare ale agresiunii hibride ruse în țara noastră, la momentul analizei. 

#Mecanisme de război hibrid și răspunsuri

Este nevoie de construirea capacităților naționale pentru a face diferență între procese de politică internă, care au apărut în mod natural pe de o parte, și cele care sunt artificiale, menite doar să mascheze infiltrarea acțiunilor de agresiune în societatea statului-țintă, pe de altă parte. Astfel de capacități pot fi edificate prin construirea unui sistem național robust de avertizarea timpurie (early warning), implicând serviciile de informații și contrainformații naționale, forțele militare, forțele de poliție și capacități naționale de comunicare strategică. 

Al doilea element-cheie a unui răspuns eficient contra unei agresiuni hibride este necesitatea elaborării unui răspuns timpuriu (early response), care să curmeze sau să diminueze efectele variatelor operațiuni ale războiului hibrid. Aceasta ar implica aceiași actori ca și în faza de identificare a avertizării timpurii. Însă, în acest caz, răspunsul va ataca și submina activitățile de agresiune hibridă, făcând-le inofensive.

Două puncte de infiltrare principale ale agresiunii hibride în Moldova sunt populația și elitele politice. Astfel, agresorul dorește cultivarea la grupuri din populația Republicii Moldova a scepticismului față de instituțiile publice, față de stat și chiar erodarea loialității acestei populații față de Republica Moldova.

La fel, penetrarea spațiului informațional al Republicii Moldova ar fi folosită de agresor pentru a propune “soluții”, astfel promovând agenții săi proxi în calitate de noi elite politice. 

#Strategii de aplicare a agresiunii hibride

O dependență economică asimetrică a Moldovei față de statul agresor îi va permite agresorului să afecteze condițiile de trai a unor grupuri de populație, prin sancțiuni economice și embargouri comerciale, de natura totală sau selectivă. 

Anume din acest motiv este necesar de redus maximal posibil interacțiunea economică cu statul-agresor. Dacă statele care nu inițiază agresiune hibridă contra Moldovei vor privi interacțiunea economică cu țara noastră prin prisma generării venitului economic, un agresor va fi gata să jertfească profitul economic pentru a genera influență asupra Republicii Moldova. 

Adițional la strategia de afectare a condițiilor economice și consecutiv necesităților și preferințelor populației, pentru a o influența și controla, o altă strategie este manipularea percepțiilor. 

#Vulnerabilitatea-cheie la faza incipientă

Abilitatea de a penetra și explora spațiul informațional al Republicii Moldova este unul din instrumentele principale ale unui agresor străin, într-un tip de război modern, de natură hibridă. 

Doar un sistem de avertizare timpurie bine structurat, de rând cu o comunicare strategică eficientă, va permite autorităților Republicii Moldova să demonstreze lipsa abuzurilor și caracterul real al amenințării, dar și măsurilor de constrângere aplicate. 

#Recomandări

1) Examinarea detaliată ale exemplelor de agresiune hibridă din partea Rusiei, explorând detalii, care nu au ajuns să fie cunoștință publică. În baza acestora, să elaboreze o hartă exactă a mecanismului de agresiune hibridă folosit de Rusia în Republica Moldova;

2) În bază acestei hărți, să identifice cele mai vulnerabile puncte în capacitatea națională de răspunde războiului hibrid și să exploreze aceste cunoștințe la crearea unui Sistem de Avertizare Timpurie pentru agresiune hibridă;

3) La fel în baza acestei hărți, să elaboreze un Sistem de Răspuns Timpuriu, care să combine capacitățile naționale de informații, contrainformații, militare și de asigurare a ordinii publice;

4) Să creeze agenții naționale independente de informații militare și, separat, contrainformații. Acestea au devenit domenii foarte tehnice și, în contextul războiului hibrid, sunt instrumente principale de răspuns al statului, în special la etapa de avertizare timpurie;

Întreaga publicație o găsiți AICI!

Publicația a fost realizat în cadrul proiectului „Tineri pentru NATO – 70 de Ani de Pace și Securitate în Europa’’. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova și portalul Diez.md, cu suportul Diviziunii pentru Diplomație Publică a NATO.