Andrei Mizko a fost unul dintre curajoșii piloți care au zburat deasupra reactorului 4 de la Cernobîl, la câteva ore după explozie. Avea doar 26 de ani când reactorul 4 a explodat și a fost printre cei 30 de piloți ai armatei care au primit misiunea de a arunca 2400 de tone de plumb și 1800 de tone de nisip deasupra reactorului, pentru a opri incendiul.
Această operațiune, care nu a fost încununată de succes, s-a desfășurat între 27 aprilie şi 5 mai, iar Andrei Mizko a trecut de 11 ori peste reactor. În tot acest timp, singurele măsuri de protecție au fost o mască pentru praf și plumb așezat pe scaunul lui din cabina elicopterului, relatează The Mirror, citat de stirileprotv.ro.
Însă, totul a fost în zadar.
La 9 ani după accidentul nuclear, Andrei Mizko a pierdut dreptul de a pilota, deoarece simptomele deveniseră extrem de grave.
„Primele semne de alarmă au apărut în 1991. Am început să am probleme cu vasele sangvine, însă nu am vrut să recunosc, pentru că m-ar fi oprit să pilotez”, a povestit bărbatul care acum are 59 de ani.
La doi ani după ce a fost oprit la sol, Andrei Mizko a început să aibă probleme cu vederea. Medicii i-au spus că probleme ca ale lui au doar cei care ajung la vârsta de 70 de ani.
Era doar începutul.
„În curând am început să am crize în care ajungeam să am spume la gură și aveam probleme serioase cu inima”, a mai spus fostul pilot.
În prezent, primește doar 14 euro pe lună, ca pensie de handicap, în ciuda faptului că nu mai poate munci și în plus trebuie să-și dovedească în mod constant dizabilitatea.
#Despre intervenția la Cernobîl
Pilotul își amintește acele zile ca și cum ar fi fost azi.
„Nu mă gândeam la pericol. Era o zi senină și zburam deasupra unui oraș care fusese evacuat. Era o imagine dezolantă, totul încremenise în timp, ca și cum cineva apărase un buton. Era datoria mea să urmez ordinele și m-am concentrat să-mi îndeplinesc misiunea. Nu am pus la îndoială nevoia de a face acele manevre. Cea mai mare recompensă în acele momente era strigătul comandantului, care trebuia să coordoneze acțiunea: ’Foarte bine băieți, o lovitură bună”, a povestit el.
În total, peste 200.000 de oameni s-au aflat printre lichidatorii de la Cernobîl, iar cifrele neoficiale arată că 85.000 dintre ei ar fi suferit răni grave, în timp ce 5.000 ar fi murit.
Deși autoritățile s-au luptat să ascundă adevăratul bilanț al dezastrului, Alexei Mizko susține că există un site cu piloții și oamenii care au participat de la sol la această operațiune, unde cei care au murit sunt marcați cu o ramă neagră.
„Cifrele au fost clasificate. Însă există un site creat de cei care au fost acolo. Dacă o persoană moare, forumul marchează fotografia lor cu o ramă neagră. Comandantul unității noastre este în negru și am văzut și alți membri din unitatea noastră, mai tineri decât mine, care sunt deja cu negru”, spune eroul de la Cernobîl.
Catastrofa nucleară de la Cernobîl, din 1986, a fost rememorată în 2019 de „Cernobîl”, miniseria-eveniment produsă de HBO.
