Trei miniștri din Guvernul Sandu, votat de majoritatea parlamentară formată din PSRM și Blocul ACUM, sunt stabiliți de mai mulți ani în diasporă. Socialiștii au doar două nume în cabinetul de miniștri asumat de Blocul ACUM.
Maia Sandu, prim-ministru
A revenit în Moldova în anul 2012, după ce a făcut carieră și studii în străinătate. Atunci, a fost numită de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) în funcţia de ministră a Educaţiei. Maia Sandu a făcut parte din guvernele conduse de Vladimir Filat, Iurie Leancă şi Chiril Gaburici, toate constituite de PLDM, partid cu care s-a asociat până în vara anului 2015. În iulie 2015, Maia Sandu a fost desemnată de PLDM drept candidată la funcţia de prim-ministru, doar că Partidul Liberal şi Partidul Democrat au refuzat să discute candidatura ei, după ce Sandu a venit cu mai multe precondiţii pentru a accepta funcţia. După acel episod, ea nu a mai intrat în componența guvernului PLDM, condus de Valeriu Streleţ, votat în iulie 2015. În decembrie 2015, Maia Sandu s-a distanţat definitiv de PLDM, anunţând că fondează PAS, alături de mai mulţi membri din echipa sa de la Ministerul Educaţiei (ME). În alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Maia Sandu și PAS a participat împreună cu Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr”, formând Blocul „ACUM”. Ea a câștigat mandatul de deputat în circumscripția nr. 50, care cuprinde câteva țări din UE, scrie ZdG.
Andrei Năstase, vicepremier, ministru al Afacerilor Interne
S-a lansat oficial în politică pe 13 decembrie 2015, când a fost ales preşedinte al Partidului „Platforma Demnitate şi Adevăr” (PPDA), apărut prin preluarea şi redenumirea Partidului „Forţa Poporului”. La noul partid au aderat majoritatea liderilor Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr”, apărută în februarie 2015. Platforma Civică şi, mai târziu, partidul condus de Năstase a organizat mai multe proteste antiguvernamentale la Chişinău, în 2015-2016. Până a intra în politică, Năstase, jurist de profesie, a fost procuror (până în 2000), apoi vicedirector la Air Moldova. În 2002, a devenit avocat, activitate practicată până la lansarea sa în politică. În 2018, a candidat la funcția de primar de Chișinău. A câștigat alegerile, dar rezultatele au fost anulate de instanțele de judecată. Năstase este deputat în circumscripția nr. 33, formată din mai multe suburbii ale capitalei.
Ala Nemerenco, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
Este expertă internațională pe sisteme de sănătate. În 2016-2017, a fost consiliera personală al Ministrului Sănătății din România, iar anterior, șefă de proiect al Organizației Mondiale a Sănătății în oficiul de țară pentru R. Moldova. În 2002-2012, a fost directoarea Clinicii Universitare de Asistență Primară. Activează în sistemul medical din 1982, când a devenit medic internist la Spitalul Clinic Republican. În 2010, a fost decorată cu Ordinul „Gloria Muncii”. Din 2015, Ala Nemerenco este conslieră municipală și președintă a Comisiei protecție socială, ocrotirea sănătății, educație, cultură, mass-media și relații interetnice.
Liliana Nicolaescu Onofrei, ministra Educației, Culturii și Cercetării
Este și vicepreședintă a PAS. Liliana Nicolaescu-Onofrei a ajuns pentru prima dată într-o funcție publică în Guvern în noiembrie 2012, când, prin ordinul actualei sale șefe de partid, Maia Sandu, pe atunci ministră, a fost numită consilieră în cadrul Ministerului Educației. Ulterior a devenit viceministră a Educației, funcție pe care a deținut-o până în august 2015. A plecat de la minister după ce în fruntea Educației, în locul Maiei Sandu, a fost numit alt ministru. Liliana Nicolaescu-Onofrei este unul dintre membrii fondatori ai PAS. La Congresul de constituire a partidului, din 15 mai 2016, Nicolaescu-Onofrei a fost aleasă vicepreședintă, funcție pe care și-a păstrat-o și după Congresul PAS din septembrie 2017.
Natalia Gavriliță, ministra Finanțelor
Este directoare generală a Fondului Global pentru Inovare (GIF) cu sediul la Londra, Marea Britanie. În 2013-2015, a fost angajată la Chișinău, la Ministerul Educației, fiind secretară de stat și șefă de stat major. În 2009-2013, a activat la Oxford Policy Management ca manager de portofoliu și consultant superior. Înainte de asta a fost angajată în Guvern, șefă a departamentului de politică și coordonare a ajutoarelor. În 2007-2008, a lucrat la Ministerul Economiei și Comerțului, în calitate de șefă a departamentului pentru politici și dezvoltare macroeconomică. Până a ajunge în Guvern, a activat la mai multe instituții din străinătate.
Nicolae Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene
Este director al programului Europa extinsă (care acoperă Rusia, țările Parteneriatului estic, Turcia și Balcanii de Vest). A activat la Consiliul European pentru Relații Externe, Biroul din Paris. Conform CV-ului său, a consiliat „politicieni de nivel înalt, inclusiv președinți și miniștri de externe”. Popescu a activat și în calitate de consilier pe probleme de politică externă și integrare europeană în Guvernul Filat. Este autor al mai multor publicații și cercetări care vizează politica externă și țările aflate în zone de conflict.
Vadim Brînzan, ministru al Economiei și Infrastructurii
Este absolvent al Universității Harvard, specializarea finanțe. Conform CV-ului său, din 2001 și până în prezent, are activități financiar-bancare și investiționale. Este fondator la Logos Advisors LLC, o companie de investiții cu capital privat cu sediul în Miami. Anterior a fost fondator sau cofondator la alte companii private din SUA sau Marea Britanie. A candidat anterior la funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, dar nu a reușit să câștige concursul.
Georgeta Mincu, ministra Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
Ultimul loc de muncă a fost în cadrul „CE Pro Didactica”, proiect UE/ ADA privind Dezvoltarea Zonelor Rurale în R. Moldova. În 2016-2017, a fost angajată a Camerei de Comerț și Industrie a R. Moldova. De-a lungul carierei a activat în cadrul Ministerului Economiei, Serviciului Vamal, Organizația Mondială a Migrației sau în la Misiunea Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru R. Moldova. Conform informațiilor din CV-ul său, a fost responsabilă de aderarea Moldovei la Organizația Mondială a Comerțului.
Vasile Șova, viceprim-ministru pentru reintegrare
La data de 12 decembrie 2002, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, Vasilii Șova este numit în funcția de ministru al reintegrării al Republicii Moldova. Pe 19 aprilie 2005, a fost confirmat în funcția de ministru al reintegrării în al doilea guvern format de către Vasile Tarlev. El și-a păstrat funcția de ministru și în noul guvern format de Zinaida Greceanîi la data de 31 martie 2008. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în trei legislaturi (1990-1994, 2009-2010, 2010-2014).
Pavel Voicu, ministrul apărării
Pavel Voicu a absolvit Academia ,,Ştefan cel Mare” a MAI și Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova. Este doctorand al Institutului de Cercetări Juridice și Politice – Universitatea Academiei de Științe a Republicii Moldova. Pavel Voicu are o experiență vastă de activitate în organele de drept. Astfel, începînd cu 1995 a activat în diferite funcții în cadrul Inspectoratului de Poliție Ungheni, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției¸ Centrului Național Anticorupție. A deținut funcțiile de comisar al Comisariatului Raional de Poliție din Călăraşi și Cimișlia, șef al Inspectoratului de Poliție sect. Buiucani mun. Chișinău, iar din februarie 2016 pînă în prezent – Șef al Inspectoratului de Poliție mun. Bender.
Pavel Voicu a ajuns în atenția opiniei publice în urma violențelor din 7 aprilie 2009. Presa a scris atunci că, fiind comisar al sectorului Botanica, ar fi fost implicat în reținerea, maltratarea și torturarea tinerilor. Faptele au fost însă dezmințite de acesta.
Igor Dodon a semnat decretul de numire a Maiei Sandu în funcția de premier sâmbătă, 8 iunie. La scurt timp, aceasta a anunțat și componența noului Executiv, care a obținut votul Parlamentului.
Guvernul Sandu a fost votat de 61 de deputați prezenți la ședință. Votul deputaților și procedura de învestire a Guvernului au avut loc pe semi-întuneric, în sala de ședințe a Legislativului nefiind conectat curentul electric.
Deși Curtea Constituțională, instituție din care fac parte și 3 foști deputați democrați, în aceeași zi, a decis că Guvernul ar fi votat ilegal, noii miniștri au depus, pe rând, jurământul, iar ulterior au organizat o ședință de Guvern la sediul Parlamentului.
