Mortalitatea provocată de boli neinfecțioase este o problemă de actualitate globală. Anual, în întreaga lume, 15 milioane de oameni, cu vârsta cuprinsă între 30 și 69 de ani, mor ”prematur”, din cauza unor maladii netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul, afecțiunile respiratorii cronice și diabetul. În Moldova, rata mortalității din cauza bolilor non-contagioase este de 768 la 100 de mii de locuitori, ceea ce reprezintă peste 42 de mii de oameni. Cei mai mulți dintre moldoveni mor din cauza bolilor de inimă. Rata deceselor provocate de maladiile cardiovasculare este de 57% în țara noastră.

Specialiștii trag un semnal de alarmă pentru că toate aceste maladii sunt legate de modul de viață. Și doctorii de la noi sunt îngrijorați de această situație. Medicul de familie Florentina Punga spune că, deși bolile netransmisibile însumează o mulțime de cauze, printre cele mai răspândite se numără regimul alimentar incorect, stresul, consumul excesiv de alcool și fumatul. În pofida informațiilor care există din abundență în secolul tehnologiilor, practic fiecare om are cel puțin una dintre problemele enumerate mai sus, iar puțini reușesc să le înfrunte. Motivul este dependența. Obiceiurile nesănătoase sunt ca și drogurile, așa că puțini au puterea să refuze o „doză de plăcere”.

Pentru a avea succes în această misiune de păstrare a sănătății, fără să treci prin chinuri și „autoflagelare”, este nevoie de o abordare pragmatică, niște calcule raționale care să ducă la scăderea factorilor dăunători fără să stresezi organismul. În prezent, în lume, capătă popularitate termenul „harm reduction” – care din engleză se traduce ca „reducerea riscurilor”. „Organismul trebuie să treacă printr-un proces de tranziție, care să aibă drept scop renunțarea la obiceiurile nesănătoase. Respectarea unei diete echilibrate trebuie să fie simplă, fără chinuri. În ce privește sportul, nu este nevoie de ore în șir la sală sau kilometri întregi de alergări.” – explică medicul Florentina Punga. Este vorba despre o alegere personală, un plan bine pus la punct, pe care fiecare îl poate aplica pentru a fi în armonie cu propriul organism. Această strategie implică mai multe componente, care în combinație duc la îmbunătățirea sănătății și stării emoționale.

Alimentație echilibrată

1,7 miliarde de oameni din întreaga lume sunt supraponderali, iar o treime dintre ei suferă de obezitate. Greutatea excesivă provoacă 2,8 milioane de decese anual, la nivel mondial. De asemenea, jumătate dintre cei care au probleme cu masa corporală suferă de depresie. În Moldova, mai multe de jumătate dintre adulți sunt supraponderali, iar fiecare al cincilea este obez. Femeile sunt mai predispuse, rata fiind de 23%, în timp ce în rândul bărbaților aceasta constituie 17%.

Situația poate fi îmbunătățită prin reducerea consumului de alimente ce excită papilele gustative, dar nu aduc nimic bun în organismului.  Totuși, cei obișnuiți să mănânce sandwich-uri copioase la micul dejun, burgeri imenși la cină și nu-și imaginează viața fără ceva dulce între mese, atunci tranziția spre spanac, avocado și broccoli nu va fi deloc simplă. De aceea, începutul trebuie să fie ușor. Medicul Florentina Punga are următorul sfat: „Totul trebuie făcut treptat, în funcție de obiceiurile pe care le are fiecare. De exemplu, în loc de două lingurițe de zahăr în ceai trebuie pusă doar una, cei obișnuiți să mănânce totul cu pâine trebuie să taie câte o felie din porție zilnică. De asemenea, este necesară reducerea cantității de sare în mâncare. Un pas important este și excluderea definitivă a acizilor grași trans. Cei din urmă sunt grăsimile de origine vegetală, care se găsesc în produsele de patiserie, sosurile ambalate, produsele instant, salamuri etc. Apoi, treptat, trebuie introduse în meniul zilnic cereale integrale, nuci, semințe și, nu în ultimul rând, este imperios necesar un consum cât mai mare de legume și fructe. Ușor și sigur, combinațiile sănătoase dintre alimente le vor înlocuit pe cele nocive. O dietă echilibrată va reduce riscurile apariției mai multor boli, precum cele cardiovasculare, diabet și cancer.

Urmăriți și pagina BeBetter pentru a afla mai mult despre reducerea riscurilor.

De-retinut_articol Florentina Punga

Modul de viață

Acest termen include tipul de activitate la muncă și în timpul liber, obiceiurile, regimul de somn etc. Pentru o „însănătoșire” completă trebuie să simțită acea dorință interioară de a schimba ceva și crearea un echilibru între muncă și plăcerile vieții, pentru a evita stresul și oboseala. Totuși, până la rezultate mari, este nevoie de pași mici. De aceea, pentru început trebuie adăugate unele ritualuri utile în rutină, care să aibă drept scop final înlocuirea obiceiurilor dăunătoare cu unele sănătoase. ”Pentru o viață lungă și fericită este foarte importantă este și stare psiho-emoțională. Trebuie excluși factorii de stres, în măsura posibilităților, evitarea conflictelor și a situațiilor care stârnesc emoții negative. Dimineața trebuie începută cu dispoziție bună și gândire optimistă. Oamenii trebuie să învețe să-și stabilească niște priorități pe care să le respecte pentru a avea o viață cât mai liniștită.” mai spune medicul de familie Florentina Punga.

Activitate fizică

Munca, la fel, este unul dintre factorii de risc, mai cu seamă cea de birou. În general, jobul ocupă mai mult de jumătate de zi, iar acest lucru aduce cu sine o serie de diagnostice devenite deja tipice pentru cei care lucrează în oficii. Printre cel mai des întâlnite se numără stresul, care aduce după sine diabet, hipertensiune, infarct etc. Totuși, nici sportiv de performanță peste noapte nu te poți face. Și aici cheia succesului este echilibrul. Pentru început sunt de mare ajutor niște exerciții fizice moderate, unele făcute chiar la birou. O metodă bună de relaxare poate fi plimbarea în aer liber în drum spre casă sau câteva minute de yoga.
Potrivit medicului Florentina Punga, odihna este încă un pilon al vieții sănătoase, de aceea telefonul mobil nu trebuie folosit înainte de somn. Un adult are nevoie să doarmă cel puțin 7-8 ore pe noapte. În timpul orelor de muncă pot fi de mare ajutor pauzele mici, care pot fi petrecute afară.

Consum moderat de alcool

Alcoolul creează dependență și în multe cazuri este necesară intervenția medicilor. Un moldovean consumă, în medie, 15,2 litri de alcool pur în fiecare an. Acest lucru înseamnă 75 de sticle de vodka/600 de beri/625 de pahare de vin. Consumul excesiv de alcool este cauza 5,3% din totalul de decese la nivel global. În Moldova acest indicator este alarmant – 26%.

Cu toate acestea, pentru mulți un pahar de vin după o zi încărcată de muncă sau o bere cu prietenii la sfârșit de săptămână poate fi de mare ajutor pentru a scăpa de stres și a dormi mai bine. Și aici secretul este consumul moderat. Cantitatea inofensivă este de 100 de ml de alcool pur pe săptămână, potrivit unui studiu publicat în 2018. Acest lucru înseamnă cel mult un pahar de vin pe zi.

Fumatul

Tutunul ucide şapte milioane de oameni anual, inclusiv un milion mor din cauza fumatului pasiv. 12% dintre decesele provocate de maladiile cardiovasculare sunt cauzate de consumul de tutun. Prognozele OMS nu sunt deloc optimiste. Dacă ritmul actual va fi menţinut, atunci către anul 2030, numărul deceselor va depăşi opt milioane anual. În 26 de ţări situaţia este catastrofală – peste 40 la sută dintre bărbaţi fumează. Moldova este printre primele 15 ţări din Europa după numărul de fumători, iar aproape fiecare al doilea bărbat este dependent de tutun.

Dăunătoare sunt substanţele toxice din fumul de ţigară, multe fiind cancerigene. Este vorba despre cianură, benzen, amoniac, monoxid de carbon şi o serie de alte 7000 de substanţe chimice. Chiar dacă mulţi dintre fumători sunt informaţi şi conştientizează riscurile, doar aproximativ 1% dintre ei sunt în stare să renunţe la acest viciu. De vină este dependenţa. De aceea, tratamentul medicamentos nu este potrivit pentru oricine. În schimb, cercetările au demonstrat că fumătorii înrăiţi sunt mai predispuşi să accepte alternative mai puţin dăunătoare, care să reducă riscurile apariţiei bolilor cardiovasculare.

„Alternativa” este un principiu care poate deveni parte a filozofiei vieţii, deoarece poate fi implementat în orice domeniu. Spre exemplu, înainte de a porni la drum, reducerea riscurilor înseamnă cuplarea centurii de siguranţă, respectarea regulilor de circulaţie, refuzul de a urca la volan după câteva halbe de bere. În ce priveşte relaţiile sexuale, reducerea riscurilor presupune utilizarea metodelor de contracepţie. Pentru cei care locuiesc în metropole poluate există opțiunea de a petrece zilele libere la iarbă verde, cu activităţi în aer liber.