Ritmul în care trăim în ultima perioadă ne cam dă dureri de cap, la propriu. Suntem puși pe fugă, avem întotdeauna o listă lungă cu lucruri de făcut și facem slalom prin viață ca să reușim totul până la „deadline”. În tot acest vârtej în care ne-am pomenit atât pe plan profesional, cât și „personal” ne mai ciocnim și de probleme financiare, iar cele 24 de ore sunt insuficiente pentru a face față tuturor responsabilităților asumate. Cum e și firesc, această cursă nu poate dura la nesfârșit, iar specialiștii au spus-o deja demult: boala secolului XXI este stresul.
Aceasta este, de fapt, reacția de alarmă a organismului la orice este considerat pericol. În mod normal, este un răspuns automat pe care îl dă corpul atunci când detectează o posibilă amenințare. Odată identificat riscul, sistemul nervos declanșează un proces denumit „fugi sau luptă”. Bătăile inimii se întețesc, respirația se intensifică, mușchii se încordează, presiunea arterială devine mai mare, iar întregul organism este într-o stare generală de alertă, pregătit fie să fugă din fața pericolului, fie să-l înfrunte. Toate acestea se întâmplă datorită hormonilor secretați în asemenea situații: adrenalina și cortizolul.
În principiu, stresul este ceva absolut normal, parte a instinctului de supraviețuire, care apare atunci când organismul are nevoie să se adapteze la ceva nou. Adică, sistemul nervos ne transmite un semnal de mobilizare și așa reușim să facem față unor provocări. Sunt acele emoții dinainte de examen sau acea stare de tensiune simțită în timpul unui discurs în public. Totuși, pe termen lung, stresul devine un dușman, care atacă sănătatea și pare să preia controlul asupra vieții. Acesta ne poate aduce oboseală cronică, depresie, probleme digestive sau boli cardiovasculare. Pentru a-i face față, căutăm refugii.
Refugii periculoase
Una dintre cele mai răspândite forme de stres este cel profesional. Se întâmplă din cauza responsabilităților prea mari, a gestionării ineficiente a timpului, a insecurității, a unor sarcini prea dificile din punct de vedere psihologic sau pur și simplu pentru că jobul nu este cel potrivit. Spre exemplu, potrivit unui sondaj efectuat în 2014 de Magenta Consulting, 80% din angajații de oficiu din Moldova au regim stresant. Aceeași companie a realizat un studiu în 2010 despre cum luptă cu stresul oamenii de la noi. Atunci, 40 la sută din participanții la sondaj au spus că preferă să doarmă atunci când simt tensiune. Cercetarea a scos în evidență că 15% dintre persoanele care locuiesc singure mănâncă pentru a lupta cu stresul, în timp ce în rândul celor care au familii mari această cifră ajunge până la 29%. În ce privește sportul, ca metodă împotriva stresului, acesta este preferat de adolescenții de 14-19 ani, în timp ce tinerii de până la 29 de ani aleg să meargă la bar pentru a se calma.
Mulți preferă să scape de stres cu ajutorul alcoolului sau fumatului. Există obiceiuri care se transformă ușor în dependențe, iar apoi pot provoca boli grave. Acestea constituie un refugiu accesibil pentru cei care vor să se ascundă de probleme. Alcoolul oferă o senzație plăcută de relaxare și parcă te face ușor amnezic pentru o perioadă scurtă. În același timp, pe lângă efectul sedativ al țigărilor, în timpul fumatului este imitată practica respirației profunde, care pe moment te poate ajuta să alungi gândurile stresante. Totuși, ambele obiceiuri sunt foarte nocive pentru organism și nu înlătură problemă, ci doar o acutizează.
Din cauza stresului, mulți își dau peste cap regimul alimentar. Mâncarea îi ajută să treacă peste momentele grele, iar mai multe cercetări au demonstrat că stresul fizic sau emoțional favorizează consumul alimentelor bogate în zahăr sau grăsimi. Nu este de mirare că după o zi grea de lucru căutăm cel mai apropiat local de fast food, iar când suferim din dragoste devorăm toată ciocolata pe care o găsim. Din punct de vedere științific, stresul care apare pe termen scurt inhibă pofta de mâncare. Aici își joacă rolul adrenalina, care atunci când este secretată setează organismul în stare de luptă. Totuși, când în joc intră cortizolul, hormonul care apare când stresul persistă, atunci mecanismul este invers și pofta de mâncare crește. Unii specialiști mai leagă această dorință de a înfuleca de primele luni de viață, când multe mame își calmează bebelușii doar cu mâncare. Indiferent de motivul adevărat al plânsului, cele mai multe femei cred instinctiv că cel mic este flămând. Odată cu trecerea timpului, acest lucru s-ar putea transforma în obișnuință. Astfel, devenind adulți, în orice situație de stres deschidem frigiderul și ronțăim ceva pentru a ne calma.
Căi eficiente pentru a ține stresul sub control
Când ești stresat, pare să-ți fugă lumea de sub picioare și parcă nu-ți mai poți controla organismul. În cazuri mai grave, îți pierzi raționamentul, te iau amețelile, inima sare din piept și transpirația curge șiroaie. În asemenea situații tot ce-ți dorești este să revii în pielea ta și să-ți recapeți luciditatea, dar fără să-ți supui riscului sănătatea. Managementul stresului nu este o treabă deloc ușoară, iar alcoolul, țigările și mâncarea îți oferă doar o senzație temporară de confort psihologic. Este demonstrat științific faptul că persoanele care suferă de stres cronic sunt mai predispuse la obezitate, boli cardiovasculare, osteoporoză, hipertensiune arterială și depresie, pentru că nivelul ridicat de cortizol reduce capacitatea organismului de a lupta împotriva maladiilor. De aceea, găsirea unor metode eficiente de a combate stresul este practic o chestiune vitală.
În cazul în care este vorba despre un fumător înrăit sau consumul de alcool a intrat în obișnuiță, atunci este nevoie de atenție sporită. Aceste obiceiuri nu pot fi șterse cu buretele și uitate, pentru că efectul ar putea fi invers. Persoana vizată ar putea deveni agresivă și totul va scăpa de sub control. Prin urmare, totul trebuie făcut treptat, ca schimbarea să nu lovească prea dur.
Conform conceptului de reducere a riscurilor, primul pas este conștientizarea problemei. Analizați-vă comportametul la rece, stabiliți ce obiceiuri nocive aveți atunci când vă pomeniți în situații tensionante și căutați alternative pentru acestea. Spre exemplu, în loc să fugiți la fumat după ce faceți o gafă la locul de muncă, încercați să petreceți cinci minute în aer liber și să respirați profund. Veți oferi o adevărată cură de oxigenare creierului și vă veți calma. Faceți lucrurile cu plăcere sau cel puțin încercați. Poate nu aveți un job de vis, dar dacă situația nu vă permite să căutați altul, măcar identificați avantajele acestuia. Purtați o discuție plăcută cu un coleg mai apropiat, ieșiți în oraș din când în când sau propuneți organizarea unui team building la natură. De asemenea, fiți mai realist, asumați-vă sarcini pe care le puteți duce și reduceți din perfecționism, dacă e cazul. Dacă v-ați făcut un obicei deja din a consuma alcool după ce veniți stresat de la muncă, încercați, pentru început, să optați pentru un pahar de vin de calitate. Consumat cu moderație, v-ar putea aduce beneficii pentru sănătate.
În general, printre tehnicile care vă pot ajuta să combateți stresul cotidian foarte important este sprijinul social. Vorbiți cât mai mult cu oamenii apropiați despre ceea ce simțiți. O discuție sinceră purtată la timpul potrivit vă poate lua de pe umeri greutățile care vă sugrumă. Dacă sunteți o persoană mai introvertă și nu vi se pare simplu să vă deschideți sufletul, ocupați-vă timpul liber cu lucruri care cu adevărat vă aduc plăcere. Mergeți la teatru, la un concert, râdeți cât vă țin plămânii la o comedie bună sau pur și simplu savurați un ceai cald și admirați apusul. Cel mai important este să găsiți activitățile care vă fac fericit și să nu le amânați. De mare ajutor poate fi meditația. Încercați să găsiți câteva minute în fiecare zi în care să vă eliberați mintea de tot ce este în plus și să vă concentrați doar asupra ritmului respirației. Activitatea fizică este și ea o metodă eficientă de calmare, doar că fără a exagera. Nu vă istoviți în sala de forță, dar găsiți un sport care vă aduce plăcere. Încercați plimbările prin parc atunci când copacii sunt în floare, mergeți la înot sau înlocuiți mașina cu bicicleta.
Dacă situația este mai gravă și stresul a reușit deja să vă provoace probleme serioase, atunci ați putea avea nevoie de ajutorul medicului. Dați analizele de bază, verificați starea hormonală și mergeți la psiholog în caz de necesitate.
Urmăriți și pagina BeBetter pentru a afla mai mult despre reducerea riscurilor.
