Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a realizat cel de al optulea film informativ #pentruChisinau, în care vine cu recomandări privind gestionarea mult mai eficientă a parcării în municipiul Chișinău, precum și găsirea unor soluții de a dezvolta un model potrivit pentru condițiile actuale înregistrate în capitală.
Potrivit analizei IPRE, în anul 2018, numărul unităților de transport în municipiul Chișinău a crescut cu 30 de autovehicule pe zi. Iar în anul 2019, Moldova va depăși numărul de un milion de unități de transport care circulă pe teritoriul țării, dintre care cea mai mare parte sunt concentrate în municipiul Chișinău.
Gestiunea sistemului de parcare reprezintă o provocare pentru autoritățile locale. Până acum nu au fost identificate soluții care să fie acceptate atât de factorul politic, cât și de cetățeni. Dificultatea constă și în faptul că autoritatea locală trebuie să împace deseori obiective care se bat cap în cap: construcția locurilor de parcare și gratuitatea acestor parcări sau fluidizarea traficului și favorizarea transportului public. Mai mult, domeniile de responsabilitate, cum ar fi planificarea, construcția sau controlul, sunt gestionate de direcții diferite sau chiar de instituții diferite. Iar acest lucru necesită eforturi administrative suplimentare, contribuie la creșterea costurilor și încetinește procesul de implementare a noilor tehnologii.
În urma mai multor analize detaliate de politici publice, IPRE vine cu recomandări privind gestionarea spațiilor de parcare în mun. Chișinău.
Astfel, Agenția Municipală de Parcări:
- va inventaria și demarca toate locurile de parcare
- va determina modalitățile de plată și costul
- va aplica marcajul și semnele de circulație.
Terenul și parcarea amenajată pe acesta sunt bunuri limitate. Și atunci când ai un bun limitat, soluția optimă pentru alocarea acelui bun este stabilirea unui preț de echilibru între cerere și ofertă. Cineva trebuie să plătească pentru construcția, amenajarea și menținerea locurilor de parcare. Modalitatea utilizată până acum de subvenționare indirectă a amenajării locurilor de parcare din bugetul general contribuie și mai mult la stimularea creșterii numărului de automobile în oraș.
Principiul utilizat în multe orașe din Europa, prevede că rata optimă de ocupare a parcării trebuie sa fie 85%. Dacă rata depășește acest nivel, atunci costul este prea jos și autoritățile ratează venituri, în condițiile în care șoferii sunt dispuși să plătească mai mult. Dacă rata este mai joasă, atunci autoritățile au stabilit un preț exagerat. O rată de ocupare de 85% înseamnă un loc liber la fiecare 8 locuri de parcare.
Măsurile implementate de autorități nu trebuie să aibă obiectivul de amenajare a parcărilor pentru tot parcul auto din capitală. Dar autoritățile ar trebui să fie mai proactive în partea de gestionare a politicilor de parcare și integrarea acestei politici în viziunea strategică de dezvoltare a orașului.
