Imaginea de pe rețelele de socializare a devenit mai importantă decât cea din oglindă. Am intrat într-o goană nebună după idealuri străine și ne supunem organismul unor chinuri nejustificate. Renunțăm la carne și lapte pentru că brusc au devenit nesănătoase, bem sucuri pentru detoxifiere pentru că așa fac toate vedetele și alergăm zeci de kilometri pentru a înregistra rezultate bune pe brățara fitness. Toate aceste eforturi supraomenești doar stresează organismul și, paradoxal, noul stil de viață sănătos ne provoacă doar probleme de sănătate. Există totuși o abordare mai rezonabilă pentru ne menține în formă și a trăi în armonie cu tine însăți.
Alternativă există: Reducerea riscurilor
Stilul de viaţă sănătos pare o tortură pentru mulţi. Dacă nu suferim, atunci nu trăim corect. Regulile stricte spun că mâncatul după ora 18:00 este interzis, deserturile, grăsimile şi alcoolul trebuie excluse în totalitate, iar sportul este obligatoriu de trei ori pe săptămână. Pe termen lung, o viaţă plină de interdicţii poate avea consecinţe nefaste. În primul rând, organismul poate fi lipsit de substanțe esențiale pentru sănătate. Apoi, ne pomenim cu moralul la pământ, pentru că ne suprasolicităm, nu mai trăim cu plăcere și nu mai simțim gustul vieții.
Organizația Mondială a Sănătății definește sănătatea drept starea deplinei bunăstări fizice, spirituale şi sociale. Acest lucru înseamnă că stilul de viață reprezintă suma alegerilor mici pe care le facem zilnic. Este o definiție pe care fiecare o interpretează cum știe mai bine. Secretul este să nu cădem în extreme. Orice regim alimentar trebuie să fie echilibrat, iar activitatea fizică nu trebuie să devină o obsesie care să istovească organismul până la refuz. În principiu, stilul de viață sănătos trebuie să fie o alegere conștientă și adaptată obiceiurilor și plăcerilor fiecăruia. Anume acest lucru înseamnă „harm reduction”, o adevărată filozofie de viață, bazată pe echilibru în toate.
Alimentația
De cele mai multe ori, oamenii decid peste noapte să adopte un mod sănătos de viață și încep cu diete drastice prin care istovesc organismul. Din cauza restricțiilor forțate, mulți ajung la tulburări emoționale. Aceste patologii omoară, la nivel mondial, un om la fiecare 62 de minute. Anorexia nervoasă este atunci când dorința de a slăbi scapă de sub control, iar meniul zilnic este extrem de sărac. Bulimia se manifestă, la fel, prin cure drastice, dar un simptom definitoriu sunt vărsăturile autoprovocate după fiecare masă. În cazul mâncatului compulsiv este vorba despre ingerarea unor cantități imense de alimente.
Tot mai mult se răspândește ortorexia. Nutriționista Luminița Suveică spune că această tulburare mintală afectează, în special, tinerii. „Am observat că această patologie în mare parte în rândul fetelor, mai ales în adolescență, când tendința de a mânca sănătos devine o obsesie. De la o alimentație copioasă, ajung în cealaltă extremă. Este vorba despre o boală care necesită tratament prescris de psihiatru. Pentru a nu ajunge în asemenea situație, este nevoie de educație alimentară acasă, în familie. Copiii trebuie să deprindă de la părinți obiceiuri corecte, mesele trebuie luate împreună, să implice comunicare. „Bolnavul de ortorexie își stabilește reguli foarte stricte în ce privește alimentația și ajunge la fanatism. În căutarea alimentelor bune, omul ghidat de niște valori nutriționale aparent inofensive devine un dușman pentru propriul organism. El ajunge să se alimentează insuficient, iar în rezultat se confruntă cu deficit serios de substanțe nutritive importante și își pune viața în pericol.
Curele extreme de slăbire fac mai mult rău decât bine. De obicei, acestea sunt însoțite de un stres teribil și foame continuă. Din această cauza, organismul declanșează așa-numitul mecanism de autoconservare. Practic, din puținul pe care îl primește, are grijă să depoziteze maximul posibil. Cheia succesului este alimentația rațională, care înseamnă echilibru calitativ și cantitativ. „Pentru început, recomand o agendă alimentară, în care să fie trecut un meniu echilibrat pentru următoarea săptămână. Acesta trebuie să includă trei zile cu mese din carne, două – cu pește și, desigur, legume și lactate zilnic.” – este îndemnul medicului Luminița Suveică. Nutriționista mai spune că regimul trebuie personalizat, în funcție de necesitățile fiecărui organism, ținând cont de metabolism, vârstă și mod de viață. De asemenea, sunt recomandate bucatele gătite acasă, fără ingrediente sofisticate. „Am observat că există o tendință de mânca tot felul de produse străine, populare în alte colțuri ale lumii. Moldovenii uită că avem o diversitate foarte bogată de alimente locale, spre consumul cărora suntem predispuși genetic.” – subliniază medicul.
Adepții modului sănătos de viață promovează intens și diverse produse pentru detoxifierea organismului. Luminița Suveică spune: „În cazul unui organism sănătos, ficatul și rinichii au grijă de toate procesele biochimice necesare pentru eliminarea toxinelor. Totuși, după câteva mese copioase, ca de exemplu după sărbători, putem opta pentru o zi mai hipocalorică, adică putem mânca mai puțin, maxim o mie de calorii.”
Sportul
Un alt element important este activitatea fizică, doar că aceasta trebuie să fie dozată. Atunci când sunt ignorate limitele pe care le poate suporta organismul se poate îmbolnăvi inima sau pot ceda spatele și genunchii. Există termenul de „supraantrenament”, folosit pentru a descrie starea survenită după ce organismul a fost supus unor eforturi fizice exagerate și nu a reușit să se adapteze. Acesta presupune un fel de febră musculară generală, dureri de cap, insomnii, irascibilitate, toate însoțite de o dorință compulsivă de a se antrena mai mult.
Pentru a nu ajunge în această stare, trebuie ascultat corpul. În acest scop, poate fi făcută o evaluare a capacității de efort. Trebuie luat pulsul imediat după trezire în trei poziții: culcat, așezat și în picioare. Dacă diferența dintre acestea este prea mare, înseamnă că a fost întrecută măsura cu activitatea fizică.
În general, pentru început, sunt suficiente plimbările prin parc într-un pas mai rapid, niște curse scurte cu bicicleta sau câteva ore de înot pe săptămână. După un mod sedentar de viață, organismul trebuie să se adapteze la noile obiceiuri.
Starea psiho-emoțională
Deși este o componentă crucială a sănătății, în dorința de a-și modela corpul până la perfecțiune, mulți uită să aibă grijă și de suflet. Paradoxal, din cauza dorinței obsesive de a avea o viață lungă și de a arăta bine, unii dintre cei care adoptă stilul de viață sănătos sacrifică fericirea. Pentru a face față stresului cotidian și a trăi în armonie cu propriul corp, trebuie identificate activități care aduc plăcere. Poate fi vorba despre un nou stil de dans, ore de yoga însoțite de terapia cu arome naturale sau pescuit.
Stilul de viață sănătos nu înseamnă chinuri și necazuri, acesta nu este un scop în sine, ci un proces în care este implicat întregul organism, pe interior și pe exterior. Este o alegere pentru toată viața, care trebuie să aducă fericire și împlinire.
Urmăriți și pagina BeBetter pentru a afla mai mult despre reducerea riscurilor.
