În perioada 13 – 19 decembrie, spectatorii sunt invitați la mai multe spectacole frumoase la teatrul „Mihai Eminescu”, din Chișinău. Iată care este repertoriul spectacolelor pentru această săptămână.
16 mai, joi, ora 18.30 – „Nunta de aur”
Un spectacol despre destin şi iubire, fericire şi moarte: un tablou desprins din realitatea moldovenească a zilelor noastre. Povestea sinceră şi ataşantă a doi intelectuali ajunşi în pragul vârstei a treia, îndrăgostiţi ca-n prima zi.
17 mai, vineri, ora 18.00 – „Filumena Marturano sau Divorţ în stil italian”
Eun spectacol cu mare succes la public: povestea relaţiei amoroase care a durat 26 de ani intre Domenico Soriano, napolitan înstărit din lumea bună şi Filumena, fostă cocotă, cucereşte iremediabil prin sinceritate şi adevăr.
18 mai, sâmbătă, ora 18.00 – „Tache, Ianche şi Cadâr”
Spectacolul readuce în scenă una dintre cele mai populare şi longevive piese clasice din dramaturgia românească, în care actorul are posibilitatea de a se descoperi, a se întrece pe sine însuşi.
Un spectacol cu umor irezistibil despre trei bătrâni puşi mereu pe şotii, doi tineri îndrăgostiţi, multe mofturi de mahala în toată splendoarea lor, dar şi despre toleranţă, prietenie, compasiune.
Aşadar, spectacolul „Tache, Ianche şi Cadâr” este istoria noastră, a celor care trăim sub acelaşi soare şi împărtăşim aceleaşi gânduri şi aspiraţii omeneşti.
19 mai, duminica, ora 18.00 – „Livada de vișini”
Cehov o considera comedie, Stanislavski – tragedie, iar pe afișul de la premieră, în 1904, scria dramă, devine, în viziunea regizorului Alexandru Cozub, tragicomedie, spectacol savuros despre setea de iubire împărtășită, despre nevoia de sens și împlinire.
Trei generații de personaje – egocentrice, naive, risipitoare și flecare,- nu se ascultă unul pe celălalt și nici n-o vor : îi adună doar Livada, mai mult cea din aduceri aminte decât cea înflorind sub ferestre.
Livada de vișini de la Chișinău provoacă, vorbind de imperativul schimbării, de indiferență și resemnare: struna ruptă poate fi doar înlocuită: dacă, asemenea bătrânului Firs, „nu mai înţelegi nimic… totul s-a destrămat, rămâi zăvorât în casa pustie”.
Tăvălugul tranziției trece peste tot și toate: Vreme este să te naşti şi vreme să mori; vreme este să sădeşti şi vreme să smulgi ce ai sădit, – zice Eclesiastul. De n-ai curaj s-o faci tu însuți, lepădându-te de trecutul bântuit, asumându-ți schimbarea, îți vor smulge alții Livada – de vișini, peri sau gutuie; casa părintească nu se vinde e slogan ce dă bine în cântec, nu și în realitate.
Rostul livezilor e să rămână, imaculate, în memorie.
