Parlamentul de legislatura a X-a este pe cale de a fi dizolvat, dacă până la mijlocul lunii iunie nu este găsită o soluție în privința majorității Parlamentare sau a adoptării unor proiecte de legi. Totuși, juriștii încă dezbat care este data la care Parlamentul (presupunând că situația rămâne la fel) poate fi dizolvat.
Miezul problemei: Mandatele actualilor deputați au fost validate de Curtea Constituțională pe 9 martie. Deputații au ieșit la prima ședință a Parlamentului pe 21 martie.
Articolul 85 din Constituția Republicii Moldova prevede de fapt 3 cazuri în care acesta poate fi dizolvat. Începem de la urmă.
Cazul 1 – dacă Parlamentul nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură.
Cazul 2 – Dacă nu a fost format un guvern timp de 3 luni.
Cazul 3 – Dacă s-a blocat procesul legislativ timp de 3 luni.
Prin urmare, în situația actuală, când Parlamentul nu s-a întrunit în ședințe de mai bine de 40 de zile, iar negocierile dintre partide par să nu aibă un deznodământ, este cazul să ne întrebăm când putem să începem a calcula dizolvarea Parlamentului. Iar aici avem două opțiuni:
9 iunie – dacă se calculează cele 90 de zile de la validarea mandatelor deputaților
21 iunie – dacă se calculează cele 90 de zile de la prima ședință de constituire.
Ce ne spun juriștii din partide:
Adrian Lebedinschi, deputat PSRM:
„21 iunie, pentru că e prima ședință, Parlamentul atunci a fost constituit. Împuternicirile Parlamentului precedent au încetat pe 21 martie, odată cu inaugurarea Parlamentului de legislatura a 10-a. Ar fi bine ca și Curtea Constituțională să se expună, și astfel nu vor exista interpretări”.
Sergiu Sîrbu, deputat PD:
„Sunt interpretări diferite. Totul depinde de temeiul de dizolvare. Dacă temeiul de dizolvare este inactivitatea Parlamentului, atunci este 21 iunie. Dacă temeiul este neformarea Guvernul, atunci tot apar păreri diferite. Nu vă pot spune acum concret. Totul depinde de temeiul de dizolvare”.
L-am întrebat și pe Sergiu Litvinenco, juristul blocului ACUM. Întrucât acesta a mai documentat situația actuală, acesta ne-a dat un răspuns foarte amănunțit:
„Termenul-limită până la care trebuie să se întâmple ceva ca Parlamentul să nu fie dizolvat este de 9 iunie 2019 și nu 21 iunie 2019”, ne explică acesta.
Potrivit lui, după 9 iunie Președintele este obligat să dizolve Parlamentul.
De ce?
Pentru că este vorba în situația noastră de cazul 2 și cazul 3 (enumerate mai sus). Astfel, în situația actuală, în luna iunie am putea avea două condiții simultan de dizolvare a Parlamentului.
Prima, pe 9 iunie, când se împlinesc 3 luni de zile de la validarea mandatelor actualilor deputați, și respectiv încetarea de drept a mandatului actualului prim ministru.
Totodată, cazul cu blocarea procesului de adoptare a legilor timp de 3 luni se poate aplica pe 21 iunie, când se împlinesc tot 3 luni de la prima ședință de constituire a actualei legislative.
„În cazul de față, sunt întrunite ambele condiții de dizolvare a Parlamentului. (…) În situația în care sunt suprapuse ambele circumstanțe și întrucât în ambele cazuri dizolvarea Parlamentului este OBLIGATORIE (nu opțională), prioritate are, desigur, primul termen de la care intervine obligația constituțională de a dizolva Parlamentul. Adică 9 iunie”, ne-a mai spus Litvinenco.
Deci, 9 iunie (asta dacă Curtea Constituțională nu ia o decizie între timp)
