Pe toate continentele lumii, sunt cunoscute şi denumite 907 specii de căpușe, dintre care doar 10% au capacitatea de a transmite boli sau a produce afecţiuni cauzate de modul de nutriţie. Acestea se hrănesc cu sânge de mamifere, reptile și păsări de la care pot lua bacterii și virusuri şi sunt prezente atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, inclusiv în numeroase locații populare pentru activități în aer liber.

Omul este atacat accidental, când nimerește în mediul lor de viață, iar prin înțepătura unei căpușe infectate se transmit agenți cauzali ce pot provoca maladii grave precum encefalita de căpuşă, boala Lyme, anaplasmoza, febra hemoragică Crimeea Congo, febra Q etc. În momentul muşcăturii, căpuşa secretă salivă ce conţine substanţe biologic active anestezice, deci muşcătura este indoloră şi rămâne neobservată.

În prezent, pentru Republica Moldova, boala Lyme este considerată cea mai frecventă boală zoonotică cu transmitere vectorială, fiind înregistrate în ultimul deceniu peste 1200 cazuri de îmbolnăviri. Cele mai multe cazuri de boală (60%) au fost raportate în mun. Chişinău, Orhei și Strășeni (7-9 %). În dinamica multianuală, se evidențiază majorarea numărului cazurilor de boală, dar și a numărului de teritorii în care se înregistrează maladia: anual, se raportează cazuri în mun. Chișinău, începând cu anul 2006 – în 7 teritorii administrative, iar în 2016 – în 36 teritorii. Ponderea de contaminare cu agentul cauzal al borreliozei Lyme la căpușele cercetate este relativ înaltă (20%-30%).

Semnul cel mai frecvent al bolii Lyme este „eritemul migrator”, o leziune cutanată ce apare la 60-80% dintre pacienți. Aceasta se manifestă inițial ca o pată de culoare roșie care se extinde. Pe măsură ce crește, pata poate rămâne de culoare roșie sau mai palidă în centru, uneori având aspect de „semn de tras la țintă”: cu cercuri roșii concentrice alternând cu cercuri de piele sănătoasă. De asemenea, nu este obligatoriu ca aceasta să apară în locul mușcăturii. Adesea, eritemul migrator este însoțit de alte manifestări acute ce apar la 3-32 de zile de la înțepătura căpușei: astenie, febră, cefalee, artralgii (dureri ale articulațiilor), mialgii (dureri musculare).

Boala Lyme este recunoscută ca boală profesională pentru fermieri, lucrători din sectorul forestier etc. Mai expuse riscului de a fi mușcat de căpușă sunt persoanele care practica activități la aer liber, cum ar fi camping în natură, pescuit sau vânătoare etc.

Evitați sau reduceți la minim expunerea la mușcarea de căpușă!

#Folosiţi un produs repelent.

#Acoperiţi-vă braţele şi picioarele, purtând îm­brăcăminte cu mânecă lungă, pantaloni lungi, ghete şi trageţi şosetele peste pantaloni.

#Folosiţi haine şi pături pentru picnic deschise la culoare, pentru a putea detecta uşor căpuşele.

#Mergeți pe mijlocul cărărilor și evitați să vă atingeți cu corpul pe plantele din jur.

#Fără strictă necesitate, evitați mediile în care căpușele viețuiesc.

#Inspectați periodic tegumentele pentru a depista și îndepărta cât mai rapid căpușele.

La întoarcere din natură obligatoriu vom efectua:

#verificarea hainelor și lenjeriei de corp la prezența căpușelor;

#inspectarea minuțioasă a corpului în fața oglinzii, la copii – îndeosebi a regiunilor cu piele fină (sub braț, regiunea inghinală, genunchi, abdomen, gât şi cap);

#pieptănarea minuțioasă a părului cu un pieptene des;

#inspectarea animalelor de companie;

#respectarea regulilor de igienă – primirea dușului, spălarea hainelor.

Riscul de infectare este mai mic atunci când căpușa este detectată și îndepărtată imediat!

În cazul prezenței pe corp a căpușei se vor depune eforturi de înlăturare operativă și inofensivă. La efectuarea procedurilor de înlăturare a căpușei nu se recomandă răsucirea, smulgerea, strivirea acesteia, de asemenea aplicarea uleiurilor, ojei etc. Aceste proceduri ar putea determina vărsarea conținutului stomacal al căpușei în rană și, implicit, transmiterea bacteriilor sau virusului. Persoana mușcată de căpușe va atrage atenția asupra stării de sănătate, iar la apariția semnelor de boală, posibil asociate cu mușcătura de căpușe, cum ar fi afecţiuni dermatologice cu apariţia eritemului migrator, febră moderată, cefalee, slăbiciuni, dureri în articulaţii şi muşchi, inflamaţia nodulilor limfatici regionali, este necesară adresarea precoce la medic.