Între complexele mai deosebite descoperite în urma săpăturilor de salvare din anii 2016 și 2017 efectuate în așezarea urbană din sec XIV de la Costești-Gârlea se numără un cuptor de ars piatra de var de mari dimensiuni, alcătuit din cuptorul propriu-zis și groapa de aprovizionare cu combustibil.
Instalația de foc la care se referă arheologii din Moldova se află în așa-numitul ,,cartier al olarilor”, puternic afectat de alunecările de teren și de o fostă carieră de lut neautorizată, deasupra malului nordic al acestei lutării, fiind semnalat în primăvara anului 2016, cu prilejul unor cercetări perieghetice întreprinse la Costești, scrie Agenția Națională Arheologică.
Între complexele mai deosebite descoperite în urma săpăturilor de salvare din anii 2016 și 2017 efectuate în așezarea urbană din sec XIV de la Costești-Gârlea se numără un cuptor de ars piatra de var de mari dimensiuni, alcătuit din cuptorul propriu-zis și groapa de aprovizionare cu combustibil[1].
Instalația de foc la care ne referim se află în așa-numitul ,,cartier al olarilor”, puternic afectat de alunecările de teren și de o fostă carieră de lut neautorizată, deasupra malului nordic al acestei lutării, fiind semnalat în primăvara anului 2016, cu prilejul unor cercetări perieghetice întreprinse la Costești.
Conturul cuptorului a fost surprins sub solul vegetal, ca o pată circulară cenușie, cu marginiele de culoare cărămizie, iar cel al gropii de acces ca o pată aproximativ rectangulară, de culoare cenușie. Instalația de foc propriu-zisă are formă tronconică, cu diametrul mare de circa 4 m și adâncimea în jur de 3,8 m de la suprafața actuală a solului. Pereții cuptorului au grosimea de circa 20 cm, fiind puternic arși, până la vitifiere, mai ales în partea estică, dinspre gură, unde s-au păstrat lipite chiar și câteva fragmente mai mari de zgură vitrificată de culoare vineție-verzuie. Umplutura cuptorului consta din câteva straturi distincte. Drept inventar, din umplutura cuptorului au fost recuperate 1 monedă de argint turcească din sec. XVI, perforată [2], 3 cuie de fier, mai multe fragmente ceramice și oase de animale. Precizăm că cele mai multe dintre aceste materiale, inclusiv moneda de argint, provin din partea superioară a umpluturii cuptorului.
Gura cuptorului, de formă relativ rectangulară, cu partea de sus arcuită și baza dreaptă și aproape orizontală, se găsește în partea de est, la 1,25 m de instalația de foc propriu-zisă, şi are înălţimea de 1,25 m şi lăţimea de circa 1 m. Prin intermediul acestei guri-canal săpate în lutul viu, ai cărei pereţi erau puternic arși, pe o grosime de circa 0,2 m, se asigura legătura cu groapa de aprovizionare a combustibilului. Umplutura galeriei respective consta din mult var, pietre și pământ ars, la bază aflându-se un strat puternic batătorit de cărbuni și cenușă, cu grosimea de 5-7 cm.
Groapa de deservire a cuptorului se află în faţa galeriei de foc şi are formă rectangular-alungită, cu lățimea de circa 1,6 m, lungimea de peste 5,4 m și cu adâncimea de 1,15-2,35 m. ,,Podeaua” gropii de acces prezintă argilă naturală bătătorită, fiind ușor înclinată de la vest spre est.. În umplutura gropii de acces au fost găsite 1 monedă tătărească de bronz de tip rozetă[3], un cui de fier, 12 cioburi de vase de culoare roșietico-gălbuie și 14 oase de animale. Este important de subliniat că moneda de bronz a fost găsită în stratul de arsură de culoare cenușiu-negricioasă de la baza gropii, constituind un element de datare sigur a cuptorului de ars piatra de var.
