Comisia de selecție a procurorului șef european, funcție pentru care s-a înscris Laura Codruța Kovesi, aproape a finalizat lista scurtă a candidaților selectați. Pe ea s-ar afla și Kovesi. Din 30 de persoane au rămas 5, au declarat pentru Europa Liberă surse de la Bruxelles. Din România, în afară de Kovesi, au mai fost alte două candidaturi care ar fi fost respinse, informează europaliberă.
Procedura de selecție a procurorului șef european este una care nu depinde de țara din care e candidatul și se face exclusiv de către o comisie formată din 12 membri (foști membri ai Curții de Justiție și ai Curții de Conturi, foști membri naționali ai Eurojust, membri ai instanțelor naționale supreme, procurori de nivel înalt și avocați) desemnați în septembrie 2018. Lista scurtă va ajunge la Comisia JAI și, probabil Comisia LIBE, apoi cuvântul final îl vor avea Consiliul și Parlamentul European, de comun de acord.
Altfel spus, procedura pentru desemnarea procurorului șef european este independentă de procedura națională, fiind una exclusiv europeană, ceea ce explică, într-o măsură, valul de atacuri din ultima perioadă declanșat la adresa Laurei Codruța Kovesi de media controlată de PSD.
Motivul acestei soluții este simplu și este explicat în articolul 6 al Regulamentului Parchetului European (EPPO) intrat în vigoare în 2017. E vorba despre independența viitorului procuror comunitar, inclusiv față de statul din care provine. „Procurorul-șef european acționează în interesul Uniunii în ansamblul său și nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni de la nicio persoană din afara EPPO, de la niciun stat membru al Uniunii Europene sau nicio instituție, niciun organ, niciun oficiu, nicio agenție a Uniunii în exercitarea atribuțiilor care îi revin în temeiul Regulamentului privind EPPO. Candidații trebuie să își declare angajamentul de a acționa în mod independent, în interesul public, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul privind EPPO, și să declare orice interese despre care s-ar putea considera că le afectează independența”.
Deși România a preluat președinția rotativă a Consiliului UE, nu are posibilități efective să blocheze o eventuală desemnare a Laurei Codruța Kovesi ca procuror șef european. Ministrul justitiei, Tudorel Toader, prezidează Consiliul JAI, e adevărat, dar din cauza imaginii proaste pe care o are puterea de la București în ce privește derapajele de la statul de drept și vicierea independenței justiției, exprimarea unei opoziții tranșante împotriva Codruței Kovesi ar putea să aibă un efect contrar. În tot cazul, ar fi neobișnuit ca un stat să nu-și susțină propriul candidat. Probabilitatea este însă destul de mare, ținând cont că Tudorel Toader este cel care a obținut revocarea din funcție a fostei șefe a DNA si că în luna iulie declara că aceasta nu poate fi „recompensată pentru greșelile pe care le-a făcut, cu speranța că în viitor nu le va mai repeta.” Doar că guvernul român nu are prea multe de spus în această ”recompensă”.
Ce este Parchetul European și ce trebuie să facă procurorii europeni
Așa cum se precizează în Regulamentul 2017/1939 din 12 octombrie 2017, procurorii Parchetului European vor efectua investigații în toate statele membre participante, vor face schimb de informații și își vor coordona eforturile pentru a asigura eficacitatea anchetelor. Ei pot solicita, când va fi cazul, arestarea persoanelor suspecte de comiterea de infracțiuni. Drepturile acestora sunt prevăzute clar în Regulament.
Mandatul procurorului șef european este limitat la 7 ani și poate fi revocat din funcție printr-o decizie a Curții Europene de Justiție.
Juriul care va selecta candidații pentru funcția de procuror șef european și va întocmi short list-ul este format din 12 membri: Peter Frank, Urlike Haberl-Shwarz, Theodoros Ioannides, Saale Laos, Jean- Claude Marin, Jan Mazak, Maria de los Angeles Garrido Lorenzo,Marin Mrcela, Antonio Mura, Victor Manuel Da Silva Caldeira,Martine Solovieff, Raija Toiviainem.
