Expediția de muzică academică La La Play a mers mai mult de 1000 km. Tânăra echipă își propune să înscrie un nou record propriu și să străbată în anul acesta nu doar Moldova ci și Ucraina și România. Muzicienii își propun să atragă atenția societății asupra problemelor stridente. Pe Lia Rusu o cunoașteți din ediția anterioară, între timp tânăra violonistă a început să-și facă studiile de masterat la Milano și a participat în mai multe proiecte interesante.
Acum Lia este studentă în Italia, a finalizat cu brio anul I de masterat la Milano. „Fac vioara, arta instrumentală. Pe lângă aceasta am interacționat și cu alte facultăți, cum ar fi compoziția, mi-am ales un curs din acest modul și a fost foarte util pentru mine ca și interpretă, pentru că aș putea să scriu și eu ceva ulterior”.
„Chiar și cetatea Tighina anul acesta e un pic diferită”
În acest an, Lia, pentru a doua oară consecutiv, străbate Moldova în cadrul expediției de muzică academică La La Play. Tânăra spune că deși e același proiect, lucrurile diferă. „Totul este divers, chiar și cetatea Tighina anul acesta e alta, pentru că atunci când am venit pentru prima dată era un loc nou, practic virgin. Expediția este absolut diferită, începând de la persoanele cu care am interacționat, locații, și repertoriul variat, chiar și stările în care m-am aflat. Totul este absolut nou, deși poartă aceeași denumire.”
Fiecare experiență ne învață câte ceva, Lia este totalmente de acord cu aceasta și zice că datorită expediției La La Play a înțeles că nu trebuie să-ți faci așteptări prea mari. „Din anul precedent am învățat că atunci când cânți pentru cineva, nu trebuie să aștepți multe persoane să te aprecieze sau să te înțeleagă. Unde ai așteptări cele mai puțin, se dovedește a fi o încărcătură mare de emoții și energie”. Lia zice că și în acest an regula funcționează, așteptările se dau peste cap ori de câte ori le ai mai mari.
Tânăra ține să menționeze că experiențele din acest an sunt mai profunde. „Eram convinsă că peștera de anul trecut, concertul de la Goian aveau limita excitării și fiorilor, dar anul acesta când am fost la Bălți la spitalul pisho-neurologic, am înțeles că totuși sunt emoții și mai palpitante. Așteptările mele erau mult mai lejere, însă a fost destul de picant și anul acesta.”
„Noi abia familiarizăm publicul cu muzică de calitate”
Este nevoie de foarte mult timp pentru a dezvolta o cultură a muzicii în societate, spune tânăra muziciană, din acest motiv, pentru a familiariza publicul cu muzica clasică, în expediție se interpretează mai multe genuri. „Noi cântăm cross-over, anul acesta cântăm piese din estradă și jazz, mai multe combinații, chiar și folclor, ethno, tot ce poate atrage mai mult publicul neavizat. Noi abia familiarizăm publicul cu muzică de calitate, ca să-i introducem în muzica clasică, avansată”.
Între timp, pe lângă faptul că învață la facultate, Lia participă la mai multe proiecte de muzică academică. Recent, înainte de a veni acasă, era implicată în proiectul „Il Chiostro” care avea similarități cu La La Play. „Ansamblu de instrumentiști avea practic același format pe care-l avem noi, un repertoriu vast, care ar combina mai multe genuri: classic cu latino, classic cu jazz, diverse, de la săptămână la altă săptămână, doar că publicul singur venea la noi și era conștient de ce ascultă”.
Tânăra zice că publicul din Italia percepe muzica diferit decât cel din Moldova. Totul se datorează, crede tânăra, unei culturi bine penetrate în mentalitatea italienilor. „Fiecare are tradiția sa de a asculta muzică de calitate, de la operă ajungând la un rock sau jazz. Mari maeștri au activat acolo, cum ar fi Mozart, Puccini, Verdi. Aș menționa trăsăturile care ei le înglobează cel mai mult, este toleranța, vin în întâmpinare la ceva nou în curentele artei. Este sesizabilă armonia în mai multe colțuri, nu doar în muzică. Cultura la ei este la un nivel foarte înalt, chiar și oamenii care nu au tangențe cu muzica, sunt curioși de a afla cât mai multe, unii amatori cunosc mai multe detalii decât profesioniștii.”
„În muzică nu există gen sau competivitate de sexe”
Miercuri, pe 22 august, tinerii au susținut un concert, cu tematica minorităților etnice și în special comunitatea evreilor din Moldova. „Din când în când trebuie să ne reamintim de unele lucruri tragice. Bunelul meu m-a învățat să fiu foarte tolerantă în raport cu diferite minorități, mă bucur de faptul că și în acest an avem acest subiect, sunt sigură că-l vom trata cu brio, am fost în multe situații în care am interacționat cu oameni din comunitatea evreiească, și sînt norocoasă pentru că mi s-a oferit această oportunitate, am avut multe de învățat de la ei. Sunt erudiți la fire, au gene puternice, lăsînd pe lume multe realizări importante, care au dat covor roșu, libertate generației noastre pentru a ne dezvolta. Ideile și perseverența lor sunt bază bună pentru actualitate.”
„Cei mai mari titani în muzică s-au dovedit a fi evrei, pe tot globul pământesc se cunosc figuri marcante: George Gershwin, Leopold Auer, David Oistrakh, Arnold Schoenberg, Leonard Bernstein”. Lia spune că în muzică nu există gen, nu există competivitate de sexe. „Aici ești muzician și nu contează apartenența ta etnică sau vârsta sau genul. Este important ca publicul să poată simți vocea sufletului tău, să lași muzica ta să vorbească de la sine.”
Tânăra violonistă crede că dacă în loc de limbă, ar fi notele muzicale, ar fi mai puțină discriminare în lume. „Deși în muzică tot este o competivitate de personalitate, mai multe ”dialoguri” se intersectează în simfonii, opere, etc., totuși, este și o disciplină, mai puțină anarhie, pentru că există formă, iar forma nu se descompune așa ușor, aceasta determină anumite sunete să fie o lucrare, îi determină tipul lucrării. Ea are un nucleu, celule – este și aici o chimie, fizică, muzica înglobează totul. Dacă n-ar exista limbă, doar muzică, cred că am fi mai uniți, pentru că sunt anumite puncte în care trebuie să arătăm contradicția, pentru a da mai apoi această lumină și ”culoare a unității”, pentru a fi capabili de apreciat acest contrast. Mai ales pentru că fiecare instrument are particularitățile sale, fiecare instrument are personalitatea sa. Orchestra este un instrument viu, și dacă un instrument nu funcționează, au de suferit toți”.