În contextul disputei create în jurul examenului de bacalaureat la Limba și literatura română, în care academicianul Constantin Șchiopu s-a arătat revoltat de existența unei „greșeli științifice” în testul de examen, iar profesorul de filozofie de la USM, Alexandru Lupușor, a menționat că, de fapt, nu este vorba de o eroare și că i se pare această obiecție ușor forțată, bloggerul Ion Grosu a venit și el cu un comentariu, menționând că le dă ambilor dreptate.
„Opinia mea la opinia filosofului profesor Alexandru Lupusor față de opinia academicianului Șchiopu față de testul la BAC la literatură
Mie tot mi-a sărit în ochi acuzația comiterii unei „erori științifice” în cazul unei chestiuni de teorie a literaturii. Dacă era scris inexactitate sau confuzie sau neclaritate în utilizarea unor termeni, mai treacă-meargă – în „științele umaniste” ipotezele se testează anume prin dezbateri.
Dar eroare? Oho.
Clar că BAC-ul e plin de inexactități, chiar denumirea obiectului e inexactă și incompletă, pentru că examenul e la literatură și teoria literară. E diferență esențială între acestea și rusa o prinde ușor – „literatura” e obiectul de studiu al „literaturovedeniei”.
Ca să folosim un model epistemologic mioritic – dacă lumea e o oaie care mereu ne generează în față un infinit de lînă, artiștii se duc la capătul înțelegerii și tund această oaie, hrănind creierul nostru cu noi și noi aspecte ale „realității”.
Teoreticienii literaturii încearcă să aranjeze fenomenele literare într-un mod rațional și clar și fac din această lînă fire pe care le împletesc într-un mare fular – lung și plin de aspecte „înțelese”, adică împletite într-o structură mentală organizată.
În acest proces ei se folosesc de andrele – de instrumente științifice. Dacă în chimie aceste instrumente sunt tehnice și clare pentru orișicine, în teoria literaturii ele sunt concepte și foarte des aceste concepte au forma unor cuvinte comune, cum ar fi de exemplu „simbol”.
Înțelegerea și aplicarea acestui termen științific al teoriei literare este esențială pentru construcția științifică (fularul) la care participă deja generații și generații de teoreticieni literari. Și oamenii care își dedică viața încadrării literaturii într-o supra-structură rațională, organizată sistemic au toată dreptatea să ceară utilizarea exactă a termenilor, pentru că această colecție de convenții și este cheia teoriei literaturii, pe care se ține tot.
Noi nu putem testa prin metode clasice ipoteza dlui Șchiopu că s-a comis o eroare științifică. Nu putem efectua o sută de experimente în aceleași condiții, care să ne arate anumite rezultate. Nu putem porni de la contrariu. Nu putem testa în laborator teoria literaturii.
Pe de altă parte, ca acest fular al cunoașterii să fie organic și continuu, el trebuie să se învețe să împletească cu noi și noi materiale. Pentru că scriitorului i-i tot una de fular, el poate să aducă din călătoriile lui în lumea de dincolo in, cînepă sau mătase.
De aceea orice știință are nevoie de o schimbare de paradigmă – ceea ce înlocuiește andrelele și transformă conceptele radical. Și în teoria literaturii astfel de schimbări au loc. Și la ele face referință domnul Lupușor. El solicită întregului corp științific o actualizare a programului de operare. Care să nu fie atît de rigid și îndoctrinator de minți tinere și să nu oblige toți absolvenții să știe cum să fie teoreticieni ai literaturii.
Și, asumîndu-mi certitudinea că eu nu am înțeles nici ce a vrut să spună dl. Șchiopu și nici ce a avut în vedere exact dl. Lupușor, dată fiind eterna parțialitate a înțelegerii, nu-mi rămîne decît să le dau amîndoura dreptate, în sistemele lor de referință”, scrie Ion Grosu într-o postare publică pe profilul său de Facebook.
Amintim că profesorul Constantin Șchiopu a adresat zilele trecute o scrisoare deschisă ministrei Monica Babuc, specificând că testele sunt întocmite ori din necunoaștere sau este o intenție rea a celor care le-au făcut.
În răspuns, Ministerul a venit cu o reacție în cadrul unui comunicat de presă, în care s-a stipulat că instituția va analiza toate sesizările, dar că persoanele care au elaborat testele sunt experți în domeniu cu vaste experiențe în calitate de autori de subiecte de olimpiadă și examene naționale. Ministerul a mai făcut referire și la Codul de etică al cadrului didactic, potrivit căruia învinuirile publice adresate unor cadre didactice de către alte cadre didactice ar reprezenta o încălcare a prevederilor acestui cod.
După apariția acestor dispute, profesorul de filozofie de la USM, Alexandru Lupușor, a comentat și el subiectul care a cauzat atâtea dezbateri, menționând că nu este de acord cu faptul ca ar fi vorba de o „eroare științifică”.
Reamintim că pe 8 iunie, s-a desfășurat proba la limba de instruire din cadrul examenului de bacalaureat, la care au participat peste 15000 de candidați. Proba la limba și literatura română a fost susținută de 12608 candidați, iar proba la limba și literatura rusă – de 2740 de candidați.
Subiectele examenului la limba și literatura română, profil real, le găsiți AICI.
Vedeți aici ce subiecte au avut de rezolvat și elevii de la profilul umanist.
