Recomandările elevilor. Top 10 cărți pentru pregătire de Bacalaureat

n

Cu toții suntem conștienți că, odată ce devenim liceeni, va trebui să susținem examenele de Bacalaureat. Cu toate acestea, febra examenelor începe abia în semestrul II al clasei a XII-a. Anume în această perioadă elevii conștientizează că BAC-ul este biletul spre universitate și spre un viitor de succes.

În acest context, mai mulți elevi ai claselor a XII-a din cadrul școlii, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Edineț, au fost solicitați să contribuie la realizarea unui top al cărților recomandate pentru pregătirea de Bacalaureat, scrie voceatinerilor.md. 

# Romanul „Mara”, de Ioan Slavici

Romanul prezintă eforturile precupeței văduve Mara de a asigura o existență îndestulată copiilor ei, Persida și Trică, și trecerea acestora de la copilărie la maturitate. Fire activă și întreprinzătoare, Mara se îmbogățește tot mai mult, în timp ce copiii ei se confruntă cu conflicte puternice: Persida se îndrăgostește de Națl Hubăr, fiul unui măcelar neamț, și se căsătorește în taină cu el în ciuda prejudecăților etnice și religioase ale societății timpului, iar Trică se înrolează voluntar în armata imperială austriacă, refuzând să fie răscumpărat de la oaste de meșterul cojocar pentru care lucra. Acțiunea se desfășoară în perioada absolutismului austriac de după Revoluția de la 1848.

# Romanul „Baltagul”, de Mihail Sadoveanu

Romanul prezintă călătoria Vitoriei Lipan pe urmele soțului ei, oierul Nechifor Lipan, pentru a afla ce s-a întâmplat cu acesta și pentru a-i pedepsi după o lege nescrisă pe cei doi tovarăși ce l-au ucis și jefuit. Baltagul este considerat ca fiind o monografie a satului prezentând aspecte ale firii omului de la sat, tradițiile și obiceiurile românești: la botez, nuntă, și înmormântare. Datele din roman sunt un prilej pentru autor pentru a zugrăvi atmosfera epocii și tradițiile populare românești.

# Romanul „Frații Jderi”, de Mihail Sadoveanu

„Frații Jderi” este un roman istoric scris de Mihail Sadoveanu. Este, de fapt, o trilogie alcătuită din romanele Ucenicia lui Ionuț (1935), Izvorul Alb (1936) și Oamenii Măriei-Sale(1942), care evocă epoca domniei lui Ștefan cel Mare între anii 1469 și 1475. Tehnica folosită este atât acea a epopeii clasice, homerice cât și acea a romanului de aventuri.

# Romanul „Ion”, de Liviu Rebreanu

Romanul „Ion“ este o monografie a realităților satului ardelean de la începutul secolului al XX-lea, ilustrând conflictul generat de lupta aprigă pentru pământ, într-o lume în care statutul social al omului este stabilit în funcție de averea pe care-o posedă, fapt ce justifică acțiunile personajelor. Soluția lui Rebreanu este aceea că Ion se va căsători cu o fată bogată, Ana, deși nu o iubește, Florica se va căsători cu George pentru că are pământ, iar Laura, fiica învățătorului Herdelea îl va lua pe Pintea nu din dragoste, ci pentru că nu cere zestre. Personajul central al cărții, Ion al Glanetașului, este personaj reprezentativ pentru colectivitatea umană din care face parte prin mentalitatea clasei țărănești și a vremurilor căreia îi aparține.

# Romanul „Pădurea Spânzuraților”, de Liviu Rebreanu

„Pădurea spânzuraților” configurează un univers dominat de război și pândit de perspectiva morții prin spânzurare, prezentată chiar din primele scene ale romanului. Acțiunea romanului se petrece în timpul Primului Război Mondial. Romanul prezintă dilema morală a lui Apostol Bologa, un tânăr ofițer român din Armata Austro-Ungară, ce este trimis să lupte pe Frontul Românesc împotriva conaționalilor săi. Personaj șovăielnic, înclinat spre meditații filozofice și predispus la crize mistice, el suferă o dramă sufletească cauzată de conflictul între datoria sa de ofițer și sentimentul de apartenență la națiunea română. Asistarea la execuția ofițerului ceh Svoboda (nume simbolic ce înseamnă „libertate” în limba cehă) îl face să înțeleagă nedreptatea războiului și să-și pună probleme de conștiință, care vor duce la un final tragic.

# Romanul „Enigma Otiliei”, de George Călinescu

Romanul, alcătuit din douăzeci de capitole, este construit pe mai multe planuri narative, care urmăresc destinul diferitelor personaje, conferind dimensiune celor două conflicte. Dintre cele două planuri principale, un plan urmărește familia Tulea și lupta acestora pentru moștenirea lui Costache Giurgiuveanu și pentru înlăturarea Otiliei. Celălalt urmărește progresul și maturizarea lui Felix, care, rămas orfan, vine să studieze medicina în București. Planurile secundare sunt utilizate pentru a susține imaginea amplă a societății citadine.

# Drama „Apus de Soare”, de Barbu Ștefănescu-Delavrancea

„Apus de soare” este o piesă de teatru din 1909; o dramă în patru acte scrisă de Barbu Ștefănescu Delavrancea. Acțiunea are loc în perioada 1503-1504. Este prima parte Trilogiei Moldovei care mai conține piesele de teatru Viforul (1910) și Luceafărul (1910). Apus de soare este o dramă istorică, fiind o lucrare scrisă pentru a fi reprezentată pe scenă, cu un conținut grav, conflicte puternice și cu un deznodământ trist. Titlul piesei reprezintă o metaforă care ilustrează drama morții lui Ștefan cel Mare ce este asemănată cu apusul soarelui Moldovei.

# Romanul „Frunze de dor”, de Ion Druță

Frunze de dor este primul roman al scriitorului și academicianului basarabean Ion Druță. A apărut în anul 1957, deși a fost terminat și prezentat pentru tipărire doi ani mai devreme. Romanul „Frunze de dor” cuprinde o perioadă scurtă din primavară până în toamna anului 1945, ultimile luni de război şi primele luni de pace. E un răstimp bogat în evenimente de importanţă cardinală pentru om şi pentru ţară: sfârşitul războiului, întoarcerea la munca paşnică, cicatrizarea unor răni sufleteşti. Timpurile sunt grele dar viaţa şi tinereţea triunfă – tinerii de 16-17 ani muncesc în ogoare, trăiesc primele iubiri şi drame, dansează la club… îşi primesc viaţa.

# Romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, de Camil Petrescu

Romanul este structurat în două părți, cu titluri semnificative, surprinzând două ipostaze existențiale: „Ultima noapte de dragoste”, care exprimă aspirația către sentimentul de iubire absolută și „întâia noapte de război”, care ilustrează imaginea războiului tragic și absurd, ca iminență a morții. Dacă prima parte este o ficțiune, deoarece prozatorul nu era căsătorit și nici nu trăise o dramă de iubire până la scrierea romanului, partea a doua este însă o experiență trăită, scriitorul fiind ofițer al armatei române, în timpul primului război mondial. Romanul este scris la persoana I, personajul-narator identificându-se în partea a doua cu autorul.

# Romanul „Tema pentru acasă”, de Nicolae Dabija

La școala din Poiană, profesorul de literatură română e învinuit de noile autorități de schimbarea portretului lui Stalin cu cel al lui Eminescu. După un simulacru de proces, Mihai Ulmu, „dușmanul poporului”, ajunge în gulag. Maria Răzeșu, fosta lui eleva din anul IV de liceu, îl ajută să evadeze, dar și să-și dea seama de dragostea lor. O săptămână le-a trebuit soldaților ca să-i găsească. Nestrivită de calvarul gulag-ului, dragostea răzbate prin piatră ca o iarbă cerească. Răzbate, șoptindu-ne că marile iubiri nu încap în temniță niciunde și nicicând.

 

***

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Încurajarea tinerilor să devină cetățeni activi”, implementat de IREX Europe și AO „Centrul Media pentru Tineri”, cu susținerea financiară a Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest material nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente