Universitatea #diez. Studii de caz, interviuri, analize… Cum decurge sesiunea de examene a unei studente în Danemarca

30530852_825187971006261_7104714873515362570_n

Dacă o sesiune trece, asta înseamnă că o alta este pe cale să înceapă, spun studenții. Este rândul Mihaelei Șerpi să ne povestească astăzi cum decurg examenele la universitatea sa. Tânăra își face studiile de licență în Nutriție Globală și Sănătate (Facultatea de Sănătate și Tehnologie) în cadrul Metropolitan University College, ceea ce înseamnă că învață despre nutriție, securitate alimentară, problemele nutriționale cu care se confruntă oamenii în întreaga lume și politici alimentare.

Semestrul I

Primul examen – Intercultural Communication a fost un examen de grup, în care noi trebuia să aplicăm teoriile învățate la sociologie și comunicare interculturală în analiza unui caz. Grupul meu și-a ales tema: Cultural differences within commensality as a migrant. Am ales acest subiect pentru că migrația este un fenomen global, în prezent și pentru că este foarte interesant să observi cum are loc integrare unor oameni, care aparțin unei culturi colective și asiatice într-o țară vestică, unde oamenii tind să fie mai independenți. La acest examen am analizat cu ce dificultăți se confruntă imigranții indieni în Olanda în materie de cultură și tradiții culinare. De asemenea, am evidențiat și modificările prin care ei trec pentru a se intriga în cultura olandeză, inclusiv acceptarea unor noi bucate, unui nou stil de viață și deprinderi culinare. Nu am putut omite și faptul ca indienii fiind parte a unei societăți colective au tendința de a păstra cu strictețe tradițiile lor, de aceea ei deschid ethnic shops cu produsele și ustensilele lor autohtone sau organizează diferite evenimente culturale. În final, am adus mai multe recomandări pentru a facilita comunicare dintre olandezi și indieni, cât și pentru a asigura o integrare mai ușoară pentru diasporă.

23844859_760307420827650_404628937137538891_n

Examenul final, Nutriție, încorpora mai multe materii, precum securitate alimentară (food safety), nutriție (nutrition), antropometrie (anthopometry) și fiziologie (physiology). Pentru a participa la acest examen trebuia să facem un studiu de caz (Case study of nutrient intake goals), care presupunea lucru în grup asupra cazului unei adolescente de 17 ani, din Moldova (aveam dreptul să alegem naționalitatea), care avea 54 kg, înălțimea – 1.74 m și cu o necesitate zilnică de 2000 kcal. Prin urmare, noi trebuia să îi recomandăm ce să mănânce pentru fiecare masă a zilei, cât și gustările dintre mese. Un lucru important de menționat este că mesele trebuiau să aparțină gastronomiei românești, pentru că în programul pe care-l studiez se pune foarte mult accent pe aspectul cultural și social. După aceea, noi am analizat dacă aceste mese îi satisfăceau necesitățile de micro și macronutrienți, cât și am adus recomandări pentru a preveni anumite deficiențe (evident, ținând cont de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății).

Examenul final a fost un sit-exam și an open-book exam, ceea ce înseamnă că timp de 4 ore răspundeam la toate întrebările într-un program numit WiseFlow (calculatoarele erau o necesitate), având acces la cărți și internet (dar fără permisiunea de a utiliza rețelele de socializare, pentru că în caz contrar programul în care susțineam examenul avea să se închidă automat). Însă, pentru unii studenți realitatea a fost mai mult dură, pentru că oportunitatea de a utiliza cărțile nu te ajută foarte mult dacă nu ai învățat, deoarece erai foarte limitat în timp. 20% din notă aparținea securității alimentare, 20% – fiziologiei și 50% – nutriției.

Prima parte a examenului era multiple choice, ceea ce înseamnă că trebuia să răspundem la întrebări care aveau mai multe opțiuni de răspuns, iar cea de-a doua parte era analiza unui caz foarte complicat, în care trebuia să aducem recomandări unei femei de 28 ani, vegană, a cărui copil de 2 ani suferea de malnutriție moderată. Înainte de examen, profesorii ne-au dat posibilitatea să rezolvăm testele din anii trecuți, așa încât la examen nu am fost stresați de întrebări. Am primit rezultatele după o lună, iar mai apoi noi am cerut feedback de la profesori pentru a vedea cum am putea răspunde mai bine pe viitor.

27066979_785426654982393_6773383332019417213_n

Semestrul II

În acest semestru am 3 examene. Primul examen – Quantitative Science, Epidemiology, and Nutritional Assessment Methods are loc în aprilie. Pentru acest examen am învățat foarte multă statistică și am lucrat mult în Excel. De asemenea, la examen o să avem întrebări din Epidemiologie și Dietary Assessment Methods (metodele utilizate de nutriționișți și specialiștii din domeniu pentru a analiza mesele unui anumit grup de oameni, care ulterior sunt folosite în studiile epidemiologice). Evident că pentru a participa la acest examen am avut un assignment foarte complicat. Profesorii încercau să ne arate compasiunea prin glumițe de genul: „Nu a visat încă nimeni QADI Assignment?”. QADI Assignment se bazează pe subiecte din epideomiologie, evaluarea datelor, înregistrarea tuturor produselor alimentare consumate de fiecare student și ulterior analiza acestora (prin intermediul statisticii) pentru a observa dacă nu sunt careva deficiențe, diferențele dintre fete și băieți și dacă sunt atinse cerințele necesare de nutriție.

Al doilea examen – Exam in Qualitative Methods este unul mai drag pentru mine deoarece implică științele sociale. Pentru a participa la acest examen trebuie să facem un mic studiu, în cadrul căruia este necesar să facem interviuri și observații. Împreună cu grupul meu, ne gândeam să alegem unul dintre următoarele subiecte: Medicinal effects of cannabis (Efectele medicinale ale cannabis?), Food waste in hospitals (Mâncarea irosită în spitale?) sau How homeless immigrants take care (in general) about their health? (Cum imigranții fără adăpost au grijă de sănătatea lor?).

Examenul final – Health Promotion presupune crearea unei intervenții de promovare a sănătății pentru un grup specific afectat de o anumită problemă de sănătate sau de nutriție. Profesorii mereu evidențiază ideea că guvernele ar trebui să investească mai mulți bani în promovarea sănătății, decât în tratarea bolilor (pentru a preveni apariția acestora). De asemenea, noi trebuie să avem adevărate Ministere ale Sănătății, dar nu niște Ministere ale bolilor, astfel încât, astăzi se pune un deosebit accent pe promovarea sănătății în rândul oamenilor.

30443492_825185927673132_2191238899117762696_n

Alte articole despre experiența de studentă a Mihaelei Șerpi:

Universitatea #diez. Cum să obții un job part-time în Danemarca, iar în timpul care-ți rămâne să faci voluntariat

(foto, video) Universitatea #diez. Prezentări TEDx, discuții, dansuri, lecții de gătit: Cunoaște profesorii Mihaelei Șerpi din Danemarca

Universitatea #diez. Aproape tot ce trebuie să știi dacă vrei să-ți continui studiile în Danemarca

(video, doc) Universitatea #diez. O listă de prezentări și resurse utile din cadrul programului Mihaelei Șerpi din Danemarca

Universitatea #diez – proiectul prin care vei afla ce înseamnă să fii student peste hotarele țării

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente