Deşeurile periculoase sunt reprezentate de materiale, substanţe sau produse care provoacă poluare gravă sau riscul de daune asupra oamenilor sau animalelor. Legislația națională definește deșeurile periculoase drept orice deşeuri care prezintă una sau mai multe dintre următoarele proprietăţi: sunt explozive; oxidante; inflamabile; iritante (iritarea pielii și leziuni oculare); toxice prin aspirare; cancerigene; corozive; infecțioase; mutagene.

Bateriile și acumulatorii, becurile și medicamentele sunt doar câteva dintre deșeurile periculoase care le regăsim frecvent în casele noastre.

Care sunt efectele deșeurilor periculoase asupra mediului?

Bateriile și acumulatorii

Bateriile sunt instrumente utile, dar cu o perioadă de viață limitată. Ce se întâmplă cu ele după moartea lor? De cele mai multe ori ele sunt aruncate la gunoi. Lucru greșit!, deoarece bateriile și acumulatoarele au un impact negativ asupra mediului și sănătății omului, din cauza metalelor ce le conțin: Hg, Ni, Pb, Cd, Li.

Aruncând bateriile și acumulatorii la coș, împreună cu deșeurile menajere, trebuie să fim conștienți de faptul că ne punem în pericol sănătatea și viața, pentru că metalele componente contaminează solul și apa, iar prin lanțul trofic ajung în alimentele consumate de noi-înșine. În Republica Moldova circa 7 mln de baterii sunt consumate anual.

O baterie se descompune în circa 110 ani, timp în care în procesul de dezintegrare poluează grav mediul înconjurător cu metale grele, producând afecțiuni pentru întregul ecosistem. Pe de altă parte, aceste metale ar putea fi reutilizate, prin reciclare, în industria metalului, sau pentru producerea de noi baterii și acumulatori.

26056453_1691289150934807_1943136479_n

Becuri și alte surse de iluminat

Cu toții avem surse de iluminat acasă inclusiv becuri fie ele incandescente, LED sau fluorescente. Puțini dintre noi însă știu că acestea fac parte și ele din deșeurile periculoase pe care ar trebui să le selectăm de restul deșeurilor întrucât conțin substanțe și gaze toxice care amenință mediul și sănătatea noastră, dintre care principalul este mercurul.

Mercurul este un element chimic toxic și dăunător și se conține în becurile fluorescente și incandescente în proporție de 3-5 miligrame. E o concentrație mică, însă dacă un astfel de bec se sparge în încăpere concentrația de mercur va fi de 20 de ori mai mare decât limita admisă. Pericolul asupra sănătății astfel este foarte mare. Totodată dacă aruncăm becurile la gunoi împreună cu celelalte deșeuri este riscul ca odată ajunse acolo substanțele toxice din ele să se scurgă poluând apa și mediul.

Prin reciclarea becurilor am putea contribui la protecția mediului și a propriei sănătăți. Odată reciclate materialele din sursele de iluminat pot fi utilizate în diverse aplicații: 88% sticlă ce poate fi folosită în industria surselor de iluminat, a sticlei, cărămizi de sticlă/beton, 4% plastic în industria plasticului, 5% metal în industria metalurgică, 3% praf se elimină controlat și 0.005% mercur s-ar utiliza în industria surselor de lumină și industria mercurului.

Medicamentele vechi/expirate

Pentru a proteja familia de incidentele nedorite cu medicamente expirate, în special, pentru a proteja copii de înghițirea lor accidentală, majoritatea dintre noi le aruncă la gunoi sau la canal. Prea puțini conștientizează, însă, pericolul pe care le au medicamentele asupra mediului înconjurător. Cu părere de rău, în Republica Moldova stațiile de tratare a apei sunt lipsite de tehnologia corespunzătoare pentru a filtra substanțele medicamentoase din apele reziduale. Prin urmare, ele ajung în stratul freatic și în râuri, ulterior în casele noastre. Produsele farmaceutice, concepute pentru a fi biologic active, pot provoca efecte negative asupra mediului, chiar și în concentrații foarte mici.

Cum afectează medicamentele mediul înconjurător?

Cu toții ne-am confruntat cel puțin o dată cu situația în care am stricat un termometru medical cu mercur. Am reacționat foarte prompt pentru a elimina mercurul din locuința noastră, ținând cont de efectele foarte periculoase ale vaporilor de mercur (afecțiuni ale sistemului nervos, afecțiuni renale, etc.) Dar ce am făcut cu termometrul stricat? De obicei, și el ajunge la tomberon, cu toate că știm că efectele mercurului asupra mediului sunt foarte nocive.

Problema medicamentelor expirate și-a găsit soluția în peste 20 țări din Europa. La fel, problema termometrelor cu mercur a fost soluționată prin interzicerea producerii și comercializării termometrelor cu mercur, acestea fiind înlocuite cu termometrele electronice. Țările europene, pentru care sănătatea publică și ecologia sunt priorități, au creat legi și structuri prin care impun atât organizațiile și instituțiile medicale să se preocupe de distrugerea corectă a medicamentelor vechi sau expirate, dar și toți cetățenii țării. În acest sens putem aduce un exemplu de mecanism funcțional-reîntoarcerea medicamentelor expirate/neutilizate în farmacii. Astfel, spre exemplu, în societatea franceză, farmaciile colectează medicamentele neutilizate și cele expirate de la oamenii de rând. Francezii au grijă de medicamentele neutilizate/expirate, dar și de ambalajele lor. Ambalajele de carton și prospectele sunt puse la tomberonul de colectare a hârtiei, iar medicamentele sunt duse la farmacist. Ulterior, medicamentele colectate sunt preluate de către organizații corespunzătoare pentru neutralizarea și distrugerea lor (ex. Cyclamed). Un lucru important este faptul că statul a recunoscut problema și a intervenit prin elaborarea legislației corespunzătoare, stabilind actorii principali și responabiltățile lor.

Cu părere de rău, în Republica Moldova, lucrurile stau foarte prost la acest capitol. Nu avem create structuri, nu avem legislație, suntem constrânși să ne debarasăm de medicamentele expirate prin aruncarea lor la gunoi. Asta și-o dorește statul!

26102837_1691289140934808_415881913_n

Cum ajung aceste substanțe în mediu?

E simplu. O cale este aruncarea directă la coșul de gunoi, iar cea de-a doua – ca urmare a procesului de excreție, acestea nimeresc în apele reziduale, iar de acolo, în apele de suprafața și pânza freatică. La momentul actual, nu există nici o stație de epurare care să înlăture cele mai mici particule de reziduuri medicamentoase din apele reziduale.

În prezent, cercetătorii se alarmează tot mai mult din cauza micropoluanților din mediul înconjurător (micropoluant-substanță poluantă prezentă în concentrații mici și foarte mici în apă, de ordinul microgramelor sau nanogramelor per litru, în aer sau sol, și care poate avea o acțiune toxică sau ecotoxică pentru toate sau o parte a organismelor sau ecosistem). Domeniu rămâne puțin cercetat, iar limita cunoașterii asupra efectelor nocive ale reziduurilor medicamentoase devine tot mai amenințătoare. Această dificultate se datorează faptului că diversitatea organismelor și a interacțiunilor între ecosisteme este greu de reprodus într-un laborator. După cum afirma Yves Levi, profesor de sănătate publică și de mediu și organizatorul congresului pentru Academia Farmaciei, ”În țările care au sisteme de epurare, concentrațiile de reziduuri medicamentoase în apa potabilă (apa din robinet) sunt extrem de mici, la fel, ca și riscurile umane. Dar cu o mare incertitudine”.

Soluțiile propuse de către cercetători sunt: de a încuraja industria farmaceutică să conceapă de acum înainte medicamente biodegradabile, să micșoreze dozele prescrise, să informeze populația despre utilizarea corectă a produselor cosmetice, să îmbunătățească reciclarea produselor neutilizate. Dar până atunci, fiecare dintre noi își asumă responsabilitatea ocrotirii mediului de reziduuri medicamentoase.

Ce să facem cu aceste deșeuri periculoase?

Bateriile și acumulatorii uzați trebuie depozitate în containere speciale de colectare, după care sunt valorificate și descompuse în metalele ce le compun. Ulterior metalele reciclabile (Zn, Mn,Fe, Ni) sutn returnate în industria prelucrătoare de metale.

În domeniul reciclării deșeurilor periculoase, în municipiul Chișinău se realizează acțiuni considerabile cu rezultate de succes. Astfel, avem mai multe companii ce se ocupă de colectarea și reciclarea bateriilor și acumulatorilor, care oferă puncte de colectare în diverse locuri din oraș. Fiecare cetățean de bună credință are acces la aceste tomberoane și poate contribui la protejarea mediului prin depozitarea bateriilor la locurile special amenajate.

Vă prezentăm următoarele activități de reciclare a deșeurilor periculoase din municipiul Chișinău:

#Proiectul BATEREC, reprezintă un Proiect de colectare separată a bateriilor și acumulatorilor uzați, inițiat de către Primăria municipiului Chișinău cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe a Republicii Polone prin Programul polonez de colaborare pentru dezvoltare-Polska Pomoc. Au fost amenajate în mai multe locuri din oraș containerele speciale, de culoare verde, BATEREC. Fă click pentru a găsi locația cea mai potrivită pentru tine: http://www.baterec.md/.

baterec.md

baterec.md

#Proiectului „Garda de reciclare” al Asociației non-profit „Moldrec. Prin intermediul acestuia se urmărește crearea unui sistem integrat cu soluții de reciclare pentru companii și cetățeni.  Activitățile de bază sunt:  colectarea tuturor tipurilor de deșeuri, inclusiv baterii și acumulatori uzați; crearea și dezvoltarea punctelor de colectare a deșeurilor; servicii de procesare a deșeurilor; dezasamblarea și sortarea deșeurilor; reciclarea tuturor tipurilor de deșeuri la prima fabrica ECO din Moldova.

Compania pune la dispoziția locuitorilor capitalei containere speciale pentru colectarea bateriilor și acumulatorilor amplasate în rețelele de supermarketuri Linella și Fourchette, dar și a containerelor pentru colectarea becurilor amplasate în stațiile PECO Rompetrol și în magazinele Volta.

moldrec.md

moldrec.md

Un alt proiect important desfășurat de Moldrec este Office Green Box, prin care sprijină companiile și instituțiile din Chișinău să recicleze, oferind o gamă largă de servicii: cutia Green Box, colectarea, depozitarea, sortarea și reciclarea bateriilor colectate pentru o plată lunară de 2,4 euro. Mai multe detalii vezi la: https://box.greenoffice.md/.

moldrec.md

moldrec.md

#Gas Natural Fenosa a amplasat în cadrul sediului întreprinderii 2 containere de colectare a pilelor și bateriilor de dimensiuni mici. Atât angajații, cât și clienții pot lăsa deșeurile în locurile special amenajate. Astfel, conform datelor furnizate de către Gas Natural Fenosa anual s-au colectat circa 40 kg de pile și baterii de dimensiuni mici.

#Generator Hub este o altă locație unde există un container special de colectare a bateriilor uzate. Sediul organizației se găsește pe bulevardul Ștefan cel Mare 22, Kentford, bl.2, etajul 4.

#Proiectul E-reciclare susținut de Planeta Verde Moldova, colectează becuri și alte surse de iluminat în mai multe puncte din oraș. Vezi detalii în următorul link: http://e-reciclare.md/ .

Sfaturi pentru cititori:

#Cumpără baterii și acumulatori doar după strictă necesitate, iar la uzarea lor pune-le în containerele speciale de colectare;
#Optează pentru baterii reîncărcabile în locul celor de unică folosință;
#Folosește becurile LED care nu conțin substanțe periculoase și pot fi ușor reciclate;
#Colectează becurile uzate și plasează-le în locurile special amenajate;
#Cumpără medicamente strict după prescripția medicului și în cantitatea necesară;
#Reciclează deșeurile periculoase și contribuie la creșterea economiei;
#Protejează mediul în care trăiești!

Autori: Daniela Petrov și Tatiana Șușu, studente la Master anul 1, Unevrsitatea Babeș Bolyai, Cluj-Napoca