„Plugușorul”, „Bădica Traian” și „Seara lui Sf. Vasile”. Versurile celor mai populare urături tradiționale românești

maxresdefault

Iată că suntem în ajun de anul nou și după cum spune tradiția ajunul anului ce trece trebuie completat cu urături. Probabil ați fost și voi cu uratul când erați mai mici, dacă vi s-a făcut dor de această tradiție sau pur și simplu doriți să urați pe cineva în noul an așa cum o făceați altădată, noi am pregătit mai jos versurile celor mai populare urături din spațiul românesc.

# Plugușor românesc

maxresdefault (2)

Aho, aho, copii și frați,
Stați puțin și nu mânați
Și cuvântul mi-ascultați:

Am plecat sa colindăm
Pe la case să urăm,
Plugușorul românesc
Obiceiul strămoșesc.

Vă urăm cum se cuvine
Pentru anul care vine
Holde mari
Cu bobul des
Și pe creste,
Și pe șes!

Câte mere în livezi,
Atâtea vite-n cirezi;
Câtă apă în izvoare,
Atâta lapte-n sistare;

Să ne fie-ndestulată
Casa toată!
Țara toată!
Ia mai mânați, măi flăcăi!
Și strigați cu toții!
Hăi, Hăi!
La Mulți Ani cu sănătate!

Plugușor cu patru boi

sorcova-ne_dati_ori_nu_ne_dati_2013

Aho, aho, ho-ho,
Mâine anul se-noiește
Plugușorul se pornește
Și începe a brazda,
Pe la case a ura.

Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belșug,
Pentru brazda de sub plug.

Doamne binecuvântează,
Casa care o urează
Plugușor cu patru boi,
Plugușor mânat de noi.

Sus pe cer că strălucește,
O stea mare ce vestește
Că se curmă de acum
Al nevoilor greu drum;

Asta-i steaua românească
A unirii
Și-a-nfrâțirii,
Stea de viață, stea de spor,
Stea de bine-n viitor.

Fă-o, Doamne, să lucească
Steaua noastră românească
Și să stea tot între noi,
Să nu mai avem nevoi.

Anul Nou ne-aduce nouă,
Timp mai bun și viața nouă;
Anul Nou o să ne fie,
Început de veselie.

Mari pe mici n-or prigoni,
Mici pe mări nu vor râvni,
În frăție și dreptate
Au să fie legi lucrate.

Noi cu ei mâna vom da
Și-ntr-o horă vom juca.
Dumnezeu care ne-ascultă,
Ne întinde hrana multă,
Și pământul ce-om avea
Grâu de aur ne va da.
Mânați, măi!
Hai, hai!

Seara lui Sfântu’ Vasile

cornel-sfaiter-in-suman-taranesc-si-caciula-de-oaie

Aho, ho, hooo!
Seara lui Sfântu’ Vasile
Să vă fie gospodari de bine
Şi nouă de folos
Că suntem plugari de jos.

O-nsărat, o-nourat
Noi plugari ne-am adunat
De prin dealuri, de prin văi
Tot plugari de alde noi.
Şi ne-am luat cu ist clopoţel bălţat
Să stârnim câinii din sat
C-aşa-i de la Dumnezeu sfântu’ lăsat.
Nu-i de la noi începutul
Și nici la noi nu-i sfârşitul,
Aşa-i de când lumea şi pământul.

Iar voi, plugăraşi fârtaţi,
Staţi puţin şi nu mânaţi
În zăbrele vă răzămaţi
Pistoalele vi le-ncărcaţi
De opinci vă grijiţi,
Harapnicele vi le pregătiţi
Ca să mergem la arăt
La mărul rotat în dealul Coraliului
Unde-i locul grâului.

La mărul rotat.
Iar sub măr cine-i culcat?
Îi Gruian şi cu Novac,
Şi Gruian mereu spunea
Că-n Ţarigrad ar pleca.

Iar Novac îi răspundea:
Mai Gruiene, mai voinice
Tu-n Ţarigrad nu te duce
Că cine-a ascultat de mine
Dumnezeu i-a dat mult bine.

Şi pe cal încălecă
Tot în fuga calului
Pân’la capul dealului.
Acolo descălecă
Vin, cu vadra, că strigă!
Măcar vreo două, trei zile
Să stea vadra lângă mine.
Crâşmăriţa-i mititică
Dar puţin cam frumuşică
Cu țâţele boureie
Cu buzele subţirele,
Cu tulpânul vişiniu
Nu ne-o mai spuneţi, c-o ştiu!
Strâmtă-n sale, largă-n stâni
Drăgălaşă la ciobani.

La ciobani face cu mâna
La flăcăi stinge lumina,
Alde noi, umplem grădina.
Cu ciubote se-ncălţă
La-mpăratul c-alergă.
Împăratul de-o videa
De departe mi-o-ntreba:
Ce-i Aniţa, crâşmăriţă
La ce vii aşa-nfocată
Cum n-ai venit niciodată?
Înălţate împărate
Ieri când soarele-apunea
Au intrat în crâşma mea
Trei voinici ardeleneşti
Cu papuci galbeni turceşti.
Este-acel maimariuliu
Tot cu barbă brâuliu
Cu musteață spic de grâu.

Are-o căciuliţă-n cap
De cincizeci de piei de ţap
Că cincizeci mai trebuie
La urechi tot n-ajunge.

Iar acel mai mijlociu
Tot cu barbă brâuliu
Cu musteaţă spic de grâu.
Are-un minteanaş pe trup
Din cincizeci de piei de lup
Ca cincizeci mai trebuie
La genunchi tot n-ajunge.
Iară acel mai micuţiu
Bat ochii sprâncenele
Şi părul călcâiele,
Cu musteaţă ca la rac
De şi-o-noadă după cap.

Da hodiniţi, boieri mari, hodiniţi
Dă de-afară nu gândiţi
Că-s plugarii necăjiţi
Şi plugarii cer mâncare
Boii că ne ţin parale.
Boii de la roate
I-am furat azi-noapte
Boii din prigol
I-am scos din ocol.
Ia mai roată măi, hăăi, hăăi!
La anul şi la mulţi ani!

La mulți ani

maxresdefault (3)

La mulți ani cu sănătate,
Să vă dea Domnul de toate.
Să aveți belșug în casă,
Tot ce vă doriți pe masă.
Să primiți doar vești de bine,
În Noul An care vine.

Spune-i anului ce vine,
Să-ți aducă numai bine.
Și mai spune-i ca să-ți dea,
Tot ce vrea inima ta.
Fericire, sănătate,
Și numai belșug în toate.
„La Anul și La Mulți Ani!”

Bădica Traian

8-caprele-si-ursii-de-la-botosani-au-plecat-cu-uratul-prin-vecini-galerie-foto

Aho, aho, copii şi fraţi,
Staţi puţin şi nu mânaţi,
Lângă boi v-alăturaţi
Şi cuvântu-mi ascultaţi:

S-a sculat mai an bădica Traian,
A încălecat un cal laur,
Cu nume de Graur,
Cu şaua de aur,
Cu frâul de mătasă
Cât viţa de groasă,
Cu coama de argint
De ajungea până la pământ.

Mânaţi, măi: Hăi, Hăi!

Ş-a pornit la arat,
La arat şi semănat.
Brazdă neagră răsturna,
Grâul roşu semăna,
Cu boroana boronea,
Grâu-n urmă răsărea,
Cu graparul grapa,
Grâu-n urmă înspica.

Ia mai mânaţi, măi: Hăi, Hăi!

La lună, la săptămână, bădica Traian
Într-o dimineaţă s-a sculat
Pe cal a încălecat
Şi la câmp a alergat
Să vadă de-i grâul copt.

Grâul era copt-răscopt
Numai bun de pus în snop.
De trei ori lanul a înconjurat,
Trei spice în mână a luat,
În palme le-a frecat,
În buze le-a suflat,
În băsmăluţă le-a legat
Şi acasă la femeie a alergat.

Mânaţi, măi: Hăi, Hăi!

– Măi femeie, măi femeie,
Grâul nostru o să pieie.
– Taci, bărbate blestemate,
Nu te îngrijora,
Că te-i duce la târg la Soroca,
Unde se vinde fierul cu oca
Şi-i face seceruici mărunţele
Pentru fete tinerele,
Seceruici cu mănunchi de tei
Pentru flăcăiaşi holtei
Seceruici mai zgrunţuroase
Pentru babe grebănoase.

Mânaţi, măi: Hăi, Hăi!

S-a dus bădica Traian la târg la Soroca,
Unde se vinde fierul cu oca.
Dă pe uliţa cea mică,
Nu găseşte nimică,
Dă pe uliţa cea mare
Şi-ntâlneşte un meşter mare,
Cu luleaua-n dinţi, cu doba-n spate,
Plin de toate.

– Măi dobare, meşter mare,
Fă-mi seceruici mărunţele
Pentru fete tinerele,
Seceruici cu mănunchi de tei
Pentru flăcăiaşi holtei,
Seceruici mai zgrunţuroase
Pentru babe grebănoase.

Secerile s-au gătit,
Pe la toţi le-au împărţit
Şi la lucru s-au pornit,
Şi la lucru mi s-au dat,
Mi s-au dat la secerat,
Cu dreapta secerau,
Cu stânga mănunchi făceau,
Cu amândouă snopi legau
Şi în clăi îi aşezau.

Ia mai mânaţi, măi: Hăi, Hăi!

Bădica Traian loc de arie căta,
Loc de arie şi-a găsit
La capătul pământului,
În bătaia vântului.
A ales nouă iepe – sure iepe,
De nouă ani sterpe,
Cu copitele crăpate,
Cu măligă astupate,
Cu fâşii legate,
Pe unde călcau
Pământul prăbuşeau.
Şi le-a pus la treierat,
Cu copitele spicele fărâmau,
Cu nările vânturau,
Cu cozile felezuiau,
Cu botul în saci puneau.

Mânaţi, măi: Hăi, Hăi!

A încărcat 12 care mocăneşti
Şi 12 boiereşti
Şi le-a dus la moară la Hârlău
Unde se macină încet şi rău
Şi-a dat de-un morăraş
Cu chica toporaş:
– Măi morare, măi morare,
Hătu-ţi mama cui te are,
Până mâine-dimineaţa
De nu-mi va fi făina rece ca gheaţa,
De mână te-oi apuca,
Peste moară te-oi arunca
Şi guzganii te-or mânca.
A doua zi dimineaţa
Făina era rece ca gheaţa.

Mânaţi, măi: Hăi, Hăi!

Când vedea boii venind,
Carele scârţâind
Şi flăcăii chiuind,
Lelea Tamara a alergat în cămară
Şi-a găsit o sită rară,
A alergat din cămară-n casă
Şi-a găsit o sită deasă.
A cernut un sac
Şi-a făcut un colac,
Un colac mare rotat
Pe piatra morii măsurat
Cu zahăr zăhărit
Pentru noi plugari gătit.

Opriţi, măi: Aho, Aho!

Am mai ura, am mai ura,
Dar nu suntem de ici-colea,
Da suntem de la Mitoc,
Unde-ngheaţă apa-n toc
Şi găluştele la foc,
Iar motanul cotonog
Într-un fund de poloboc!

Am mai ura, am mai ura,
Dar nu suntem de ici-colea,
Da suntem de la Ciuca-Buca,
Unde se face mămăliga cât nuca
Şi-o păzesc 12 cu măciuca.
Când am dat să iau o fărâmitură,
Mi-a tras unul o despicătură
De mi-au sărit toţi dinţii din gură!

Jocul Ursului

maxresdefault

Bună seara gospodari,
Gospodari și gospodine
Și voi domnișoare fine
Dați-vă după perdele
Și-ascultați vorbele mele!!!

De trei săptămâni trecute
Vin cu ursul de la munte
Numan’ coate și genunchi
Ursul meu l-am cumpărat
Zece mii pe el am dat
Și cu mine l-am luat
La fete de măritat
Ursul meu de la Bacău
Tare-i prost și nătărău
C-a mâncat un ciucălău
Ciucălăul era stricat
Ursul meu s-a-ntoxicat
Nu știu Doamne ce să-i fac
Să-i i-au sânge de la cap
De le cap, de la picioare
Văi de mine ursul moare!

Eu sunt doctorul Costică
Și-am în buzunar o urzică
Boala ursului o știu,
Păhărelul cu rachiu
Îi dau ursului să bea,
Și pe loc se v-a scula
Școală ursule de jos
Nu t-e face că ești prost!
Școală ursule-n picioare
Să t-e văd cât ești de mare!

La fatra cu trei tăciuni
Fac fetele rugăciuni
Sâmbătă, Duminică
Să s-e poată mărita.
Da cine dracu’ să l-e i-a
Că-s bătrâne că mama
Dă nici mama nu-i bătrâna
Că mai are-un dinte-n gură
Un dinte și o măsea
Să s-e poată mărita!

Foaie verde și-o alună
Ia-ți ursule noapte bună
Și la anul când venim
Sănătoși să vă găsim!!!

Jocul caprei

maxresdefault (1)

Foaie verde și-o alună
Bună ziua, ziua bună
Ia deschideți porțile
Să intre căprițele
Ţa, ța, ța, căpriță ța nu te dă nu te lăsa
Ţa, ța, ța, căpriță ța
Capra noastră-i cu mărgei
Cu cercei cu catifeli
Joacă vesel căpriță
Toți îs bucuroși de ea.
Ţa, ța, ța, căpriță ța nu te dă nu te lăsa
Ţa, ța, ța, căpriță ța
Şi plecai și eu la târg
Pe căpriță ca s-o vând
Şi mergând pe drum, mergând
Aud din urmă strigând:

Cumpărătorul:

– De vânzare-i capra bade?
Ciobanul:
– De vânzare!
Cumpărătorul:
– Şi cât vrei pe ea?

Ciobanul:

– 800 de lei!
Cumpărătorul:
– E blândă, nu împunge?
Ciobanul:
– E blândă, nu împunge.
(capra îl împunge pe cumpărător)

Cumpărătorul:

– Eu îți dau 400 de lei pe ea pentru că împunge.

Ciobanul:

– De cât să-mi dai 400 de lei pe ea, mai bine îi dau
un păr în cap. (o lovește cu bățul, capra cade și nu
mai mișca)

Alaiul:

– Valeu, capra noastră a murit!
Ţa, ța, ța, căpriță ța
Te-o lovit vreo boală grea
Sau pe unde-i colindat
Veste rea tu ai aflat.

Ciobanul:

– Baa…da capra nu-i moartă și nu din pălitură
a leșinat, ce din cele ce-o aflat.

Alaiul:

Școala tu căprița mea
Faptele s-or îndrepta
Şi-acum haide să plecăm
Şi-alte case colindăm
Ţa, ța, ța, căpriță ța nu te dă nu te lăsa
Ţa, ța, ța, căpriță ța

# Sorcova

6-caprele-si-ursii-de-la-botosani-au-plecat-cu-uratul-prin-vecini-galerie-foto

Sorcova, veselă,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Peste vară, primăvară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La Anul și la Mulți Ani!

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Autoare:Elena Baranov
Comentarii
  • Cineplex

  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente