Ce înseamnă să fii pictor în Moldova? E o mare provocare, pentru că aici cultura încă se mișcă cu pași micuți și foarte nesiguri. Cine mai face pictură la noi și cum o face, dacă cele mai valoroase lucrări de artă sunt căutate la piața de vechituri, iar cele mai impunătoare galerii se întind în subterane? Noi am găsit câțiva tineri care, în ciuda tuturor obstacolelor, au ales să meargă în aceeași direcție cu pictura. Dacă vă întrebați cum reușesc să o facă, atunci să știți că din pictură se poate de trăit, cu un pic de efort, o bună promovare și dedicare față de ceea ce faci.
#Promovarea – cea mai eficientă soluție pentru pictori
Victor Frimu face pictură încă din copilărie. Începând din clasa a VI-a a mers la o școală de arte pentru copii, după care a făcut Colegiul de Arte „A. Plămădeală” și într-un final a urmat cursurile la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. În prezent el trăiește visul pe care l-a avut de mic – pictează în atelier, merge prin tabere de creație, este angajat la Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”, unde se ocupă de scenografie și decor. Victor consideră că un pictor are rolul de a schimba ceva în societate și de a provoca spectatorul, de a schimba ceva în mintea celor care îl privesc.
Deși recunoaște că în Moldova este mai complicat să faci artă, pentru Victor, pictura e o lume frumoasă și asta îl face să meargă înainte.
Victor consideră că un pictor poate face bani chiar și în Moldova, tot de ce e nevoie este să fii bun în ceea ce faci, iar promovarea este o soluție nu doar pentru arta din Moldova, dar și pentru toată cultura în general. Deschiderea unor galerii, asigurarea unor schimburi de experiență pot fi anume acel motor care ar schimba arta din Moldova spre bine.
#A ales designul pentru a putea merge în paralel cu pictura
Sofia Namgaladze este studentă la Universitatea Tehnică din Moldova. Tânăra pictează de mic copil. Deși a făcut o școală și un colegiu de arte, aceasta nu a optat și pentru o facultate unde să facă același lucru, întrucât este de părere că doar din pictură e complicat să trăiești.
Sofia consideră că pictura presupune o sferă artistică și e un domeniu mai relaxant în comparație cu alte specialități, deoarece este o artă și o acțiune făcută din plăcere. Respectiv, dacă știi să te promovezi, potrivit Sofiei, poți să ajungi departe. Pentru viitor își propune să combine specialitatea pe care o studiază acum (designul) cu pictura, astfel încât să promoveze gustul bun și stilul pe care îl abordează.
#Inspirat de frumos, face decor pentru Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”
Radu Negru a moștenit talentul de a picta de la tatăl său și l-a dezvoltat începând de la cea mai fragedă vârstă, la școala de arte. A absolvit Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice în anul 2015, iar acum este angajat în funcția de pictor decorator la Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”. Atunci când are timp liber pictează tablouri personale, iar pentru a reuși să se descurce din punct de vedere financiar, mai face și comenzi.
Arta în Moldova încă nu este atât de bine apreciată și cei care aleg să facă acest lucru se confruntă cu o serie de probleme, una dintre ele fiind galeriile din care nu prea se vând lucrări, pentru că proprietarii nu-și dau interesul, spune Radu.
Deși este o meserie scumpă, pentru el pictura e o viață întreagă și chiar dacă întâlnește anumite greutăți din punct de vedere financiar, reușește să le depășească. Radu ne-a spus că pentru a fi pictor trebuie să ai caracter, pentru că talente-s multe, dar caractere puține și anume acest lucru face diferența dintre cei care reușesc să se afirme în domeniul artei și cei care nu.
#A ales arta în ciuda distanței ce o desparte de familie. Cât de costisitor este să fii student la Arte
Greta Cornelia Sochichiu este studentă în anul III la Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Chiar dacă întreaga sa familie este stabilită în Coreea, ea a ales să facă artă în Moldova. Inițial a mers la o Facultate de Arte Plastice din Galați, după un an de zile însă a hotărât să facă același lucru doar că în Moldova. Chiar dacă de la 14 ani face pictură, la această facultate s-a reprofilat și a ajuns la tapiserie. Totuși, pictura îi rămâne aproape de suflet, astfel încât continuă și până în prezent să facă acest lucru, deoarece anume de aici a pornit spre lumea artei.
Chiar dacă este costisitor, nu atât de popular și poate nici chiar atât de convenabil din punct de vedere financiar, Greta este sigură că va face artă indiferent de circumstanțe, pentru că o face anume din suflet și cu plăcere.
A face artă este costisitor, mai ales pentru un începător. Pentru a vă contura o imagine cât de cât mai clară, am încercat împreună cu Greta să adunăm prețurile acelor ustensile pe care le folosește în cadrul unui semestru de studii.
#Arta în Moldova: Cu picturi de altădată și lucrări valoroase la piața de vechituri
Traian Chivriga este un tânăr de 26 de ani, care și-a făcut studiile în Germania, după care s-a întors acasă. Aici a lansat compania Vintage, care permite artiștilor plastici să arendeze lucrările sale diverselor companii pe o anumită perioadă de timp. Traian a subliniat o problemă despre care mulți alți oameni din domeniu tac și anume faptul că la noi încă se mai face acea artă de altădată. Dacă la început arta era folosită ca un instrument de memorie, chipurile oamenilor sau anumite peisaje erau prinse într-un tablou, acum acest lucru poate fi făcut cu un aparat foto. „Acest lucru a fost înțeles încă acum o sută de ani de artiștii din întreaga lume, dar la noi se mai creează peisaje și natură moartă. De exemplu, la Galeria Brâncuși noi observăm în mare parte numai peisaje și portrete.” În acest context, vorbim nu doar despre preferințele artiștilor, ci și despre doleanțele oamenilor din societatea noastră. Atunci când am întrebat ce comenzi primesc cel mai des, artiștii plastici au spus că oamenii de la noi optează pentru portrete și stilul clasic. Foarte rar se întâmplă ca cineva să-și dorească ceva mai abstract sau suprarealist.
O altă fațetă a problemei ar fi înșiși artiștii plastici, care încă așteaptă un sistem de tip sovietic, unde aceștia erau susținuți de stat pentru faptul că fac artă, care era utilizată pentru influențarea minților și a deciziilor. Tot aici se pune și problema promovării. În opinia lui Traian, artiștii plastici ar trebui să și-o facă singuri. Mulți dintre ei nu-și pot vinde lucrările pentru că nu au o strategie de marketing gândită corect și trăiesc departe de realitățile adevăratei lumi de artă. „Un artist se poate dezvolta în orice țară, dacă știe să se promoveze corect. El poate face bani din arta sa oriunde, dacă știe să-și construiască un sistem de business eficient.”
Împreună cu Traian am făcut un mic rezumat (foto) al picturii din inima Moldovei. Vedeți mai jos cum arată la prima vedere arta plastică din Chișinău.
Cum credeți, care este cel mai popular loc din Chișinău vizitat de străini pentru a găsi lucruri valoroase de artă? Nu, nu sunt galeriile de artă. Este piața de lângă Gara Feroviară improvizată în fiecare sâmbătă.
Cum credeți, unde se află cea mai mare galerie a graficienilor moldoveni? Nu, nu este un spațiu amenajat cu lucrări, este, de fapt, o subterană.
Cum credeți ce imagini ne prezintă arta de pe pereții Chișinăului? Arta murală de la noi sau ceea ce vedem desenat pe pereții din Chişinău este o îmbinare între desene (făcute cu frumos, cu gust) şi mâzgâlituri (nişte linii sau lucruri fără sens).
Cum credeți, cum se simt picturile în cel mai familiar loc din Chișinău (Galeria Brâncuși), cuprinse între pereți cu mucegai?
Pentru a schimba ceva în acest sens, Traian consideră că artiștii plastici din Moldova ar trebui să formeze o comunitate în care să se dezvolte spiritul competitiv. Acest lucru ar adăuga un plus valoare la calitatea produselor de artă pe care le avem, „iar tinerii care vor să devină artiști trebuie mereu să evolueze, să fie mai buni decât ieri, să facă concepte și creații noi, să fie activi civic, nu pur și simplu să mâzgâlească pereții și poftim, asta este arta pe care noi o dăm lumii”.
#Cum se implică Ministerul Culturii în susținerea și promovarea tinerilor artiști plastici
În Republica Moldova există mai multe instituții de învățământ care oferă programe de instruire în domeniul artelor plastice. Dintre acestea, Ministerului Culturii se subordonează doar patru instituții (Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, Liceul academic de Arte Plastice „Igor Vieru” și Facultatea de Arte Plastice și design din cadrul Universității Pedagogice de Stat „I. Creangă”).
Conform decanului Facultăţii de Arte Plastice a AMTAP, Svetlana Plațînda, momentan la facultate studiază 190 de studenți, dintre care 24 la specialitatea pictură. Studenții au posibilitatea de a-și expune lucrările la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși”, Muzeul de Artă, în biblioteci, în incinta ambasadelor la Chișinău, în sala expozițională Bunker din cadrul facultății, dar și în cadrul diferitelor proiecte-concurs. În acest an lucrările studenților au ajuns și în vinăriile Cricova. Totuși, Svetlana Plațînda a recunoscut că tinerii pictori se confruntă cu mai multe probleme, deoarece nu sunt prea multe oferte pe piața muncii pentru tinerii absolvenți. Astfel, doar 50 – 60% din cei care absolvesc facultatea reușesc să se angajeze pe specialitate, ceilalți fiind artiști liberi. Ceea ce-i face pe tineri să aleagă această cale, în opinia decanului este dragostea față de specialitate.
Solicitați de redacția #diez, reprezentanții Ministerului Culturii au menționat că Ministerul susține și promovează tinerii artiștii plastici din R. Moldova prin multiple acțiuni, oferindu-le posibilitatea de a-și expune lucrările realizate în incinta instituțiilor culturale din subordine, precum Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, Muzuel Național de Artă a Moldovei. La fel, aceștia își pot expune lucrările și la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși”, care aparține Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova. În acest sens, Ministerul organizează și evenimente culturale precum Festivalul național al tinerelor talente „Moldova creativă-25”, urmat de gala laureaților Festivalului național al tinerelor talente. Pentru ediția de anul acesta a Concursului „Tinere talente” fondul de premii a fost de 29 de mii de lei pentru toate compartimentele. Din această sumă au fost acordate premii inclusiv pentru copiii din școlile de arte și arte plastice care au participat. În anul curent Ministerul Culturii a acordat 60 de premii, fondul total al acestora constituind 180 de mii de lei. Alte evenimente organizate în scopul susținerii tinerilor plasticieni sunt Expoziția-concurs în memoria victimelor Holocaustului și Expoziția-concurs dedicată Zilei Europei.
Pentru a stimula dezvoltarea abilităților antreprenoriale ale tinerilor în domeniu industriilor creative și stimulării cooperării organizațiilor din țară și celor din UE, Ministerul Culturii a promovat aderarea R. Moldova în anul 2015 la Programul UE „Europa Creativă”. De asemenea, tinerii artiști plastici pot participa la sesiunile de instruire oferite prin programul „Cultură și Creativitate” al Parteneriatului Estic, la care țara noastră este parte.
