Mariana Bularga este o tânără extrem de activă și plină de energie. Sociabilă și mereu bine dispusă, transmite multor prieteni pasiunea sa pentru Tango. De aceea echipa #diez a încercat să afle mai multe despre cum e să dansezi tango în Moldova.
Cum a apărut Tangoul
Tangoul este cel de-al treilea dans care presupunea contactul fizic cu partenerul de dans, fiind considerat cel mai erotic și senzual dans în anii ’80, și chiar până astăzi pentru unii.
Primul dans în cuplu a fost Valsul Vienez (1830), care percepea doar atingerea brațelor partenerilor aflați într-o îmbrățișare formală, dansând pași coregrafici. Al doilea dans în cuplu era Polka (1840).
Tangoul însă era radical diferit de orice dans până atunci, acesta introducând pentru prima dată conceptul de improvizație, având o mare influență asupra cuplurilor care dansau în secolul XX.
Se spune că imigranții în Argentina de pe timpurile primului Război Mondial ar fi „adus” dansul în cuplu într-o îmbrățișare nouă și șocantă pe acele timpuri. Când și cum exact a început să se dezvolte Tangoul nu se știe. Motivul este că Tangoul a fost creat de oameni neînsemnați, aceștia erau cei din pătura socială săracă, lipsită de educație și privilegii.
Prima piesă de Tango a fost publicată în Argentina în anul 1857 și se numește „Toma maté, ché”. Pe acele timpuri cuvantul „Tango” se referea la un stil de muzică de pe teritoriul Spaniei, unde a apărut și Flamenco, care pe acele vremuri era cel mai răspândit în Buenos Aires în mijlocul secolului XIX-lea.
Cuvântul „Tango” este unul împrumutat, provine de la cuvântul „Tambor”, utilizat în Africa (tr. D-zeul Tobei) și Spania (tr. toba).
Cum a apărut pasiunea Marianei pentru Tango
„Pasiunea mea pentru Tango a fost una „de la primul dans privit la TV”, când încă eram copilă. După ce am venit în oraș la studii, am încercat să găsesc Tangoul în mai multe școli de dans, dar nu reușeam. Problema era neștiința, ca în majoritatea cazurilor. Eu nu știam că există dansuri sociale pe lângă cele sportive (care sunt în școlile de dans). Și aici, fără să cunosc, ci intuind, căutam Tangoul cel de la origini, cel social, cel improvizat, cel care te ajută să te deschizi și să te exprimi – Tangoul adevărat!
Într-o bună zi, un prieten mă sună și îmi zice: „Mariana, ty doljna eto uvideti!”
Sunt o fire activă, mereu în căutarea noului și nu am ezitat mult și nici întrebări nu am adresat. Am mers la prima milonga (petrecere unde se dansează doar Tango și doar după eticheta acestuia) din viața mea, fără să știu unde merg și ce voi vedea. Astfel am găsit ceea ce căutam de mult timp!
Să știți că Tangoul nu e doar marea mea pasiune, ci și drogul meu. Creează dependență! Atenție! Odată ce simți ce este Tangoul, îl trăiești cu întregul tău corp și simți conexiunea cu partenerul tău, nu mai vrei să te întorci acolo unde erai neștiutorul acestor clipe minunate și pline de viață!”, se destăinuie Mariana.
Stilurile Tangoului
Stilurile acestui dans s-au dezvoltat și au evoluat împreună cu muzica și disponibilitatea spațiului în care se dansa. Tangoul a început să fie dansat în spații mici, unde era foarte aglomerat și respectiv, se dansa într-o îmbrățișare „închisă”, ceea ce cerea conexiune și tehnică bună a pașilor. Pașii nu erau foarte sofisticați, ritmici, mai mult circulari și în zig-zag cu multe pauze.
Cel mai elegant Tango a început să se danseze în regiunea nordică a Buenos Airesului (1940), acolo situația financiară era mai bună, iar sălile de dans largi, spațioase. Acolo dansatorii desenau pe podea linii lungi și drepte, marcându-le cu pași spontani și complicați. În perioada de Aur (1935-1952) a început să se danseze nu ritmul, ci fraza muzicală.
Astăzi orice dansator cu timpul își creează propriul stil de dans, însă oricum, într-o anumită măsură, căci ceea ce dansăm este în dependență de muzica care se cântă, ritmul și armonia sa. Tipul de orchestră ne sugerează îmbrățișarea și pașii prin care vom exprima mesajul transmis de muzică. Bineînțeles, există o imensă diversitate de pași în Tango: de la milimetrici la foarte lungi și expresivi, pe propria axă sau în afara axei, pășind pe podea sau „zburând”. Desigur, toate acestea cu susținerea partenerului de dans.
Tipurile de Tango
La „milongi” dansăm patru tipuri de Tango și am să dau câte un exemplu de orchestre și denumirea piesei muzicale pentru a le asculta și înțelege diferența. Așa puteți vedea cât de mult diferă pașii dansați după fiecare tip de muzică în Tango:
- Clasic („Bahia Blanca”, Carlos Di Sarli);
- Waltz („Desde El Alma”, Osvaldo Pugliese);
- Milonga („Milonga Criolla”, Francisco Canaro);
- Nuevo („Santa Maria”, Gotan Project).
De ce tinerii din Moldova aleg tangoul
Din perspectiva celor care vin la primele lor lecții de Tango, răspunsul ar fi la început de genul „vreau să învăț să dansez”, „sunt în căutarea unui cerc social deschis”, „m-a invitat prietena”, „îmi place acest dans” (răspunsul respectiv nu înseamnă că îi place Tangoul, ci pașii coregrafici văzuți în filme) sau poate fi și un răspuns mai diferit „sunt curios”.
Tangoul însă, este pe cât de complex, pe atât de generos. Oricărui îi va oferi mult mai mult peste așteptările sale, oricare fiind acestea la început.
Puțini sunt cei care trăiesc acest dans, intuindu-l doar. Și de aici, mă întreb: „Suntem noi cei care alegem Tangoul sau Tangoul ne alege pe noi? ” – o întrebare prea filosofică și prea plină de mister… Totuși, sunt mulți dintre cei care ajung întâmplător la lecțiile de Tango, ca apoi să devină cei mai buni dansatori.
Tangoul ne satisface dorințele noastre fără a ne complica prea mult, fără a ne cere prea multe în schimb. Nu ai nevoie de o vârstă anume ca în Hip-hop, un fizic standardizat ca în baletul clasic, nu e cazul să vorbești, să aștepți sau să te abții de a fi liber în trăiri. Totul ce îți cere Tangoul e să fii Tu, aici și acum!
De ce ar trebui să învățăm să dansăm Tango
Cel puțin pentru că Tangoul este inofensiv sau pentru că Tangoul te va învăța multe alte lucruri despre tine însuți, comportamentul și corpul tău. Te va învăța să asculți de tine și de ceilalți. În unele țări Tangoul este utilizat pentru terapia cuplurilor și nu doar. Tangoul nu îți solicită doar corpul pentru a exersa pașii, ci și fantezia și creativitatea pentru a-i improviza, îți cere să te deschizi pentru a te putea exprima. Dezvoltă foarte mult sensibilitatea, care te ajută să creezi conexiunea și să menții îmbrățișarea cu partenerul tău de dans.
Oamenii se deschid, devin mai extroverți, învață să zâmbească, să se simtă bine cu ei înșiși și cu cei din jur. O doamnă, când am văzut-o la cursurile de Tango pe care le frecventa, o observam și mă întrebam: „Oare zâmbește vreodată? Se simte rău cumva? Dar de ce nu am văzut-o niciodată zâmbind?”. Și nu exagerez, nu știam cum arată zâmbetul pe fața ei. Însă nu a trecut un an și cât e de frumoasă o femeie când zâmbește și mult mai frumos este să observi această transformare.
Ce vârstă cuprind noii tăi elevi pasionați de Tango
Dacă vorbim de „viitorii maeștri”, că așa îmi place mie să-mi numesc elevii, au vârsta cuprinsă între 16 și 60 de ani. Predomină cei de 30 de ani.
Cum decurg lecțiile de Tango
Orele se petrec seara după programul de muncă. Astfel lecțiile necesită o energie pozitivă, unde persoanele se pot relaxa și chiar distra după o zi de lucru. Bineînțeles, există un program după care ne orientam, însă de multe ori structura lecției, tacticile, exercițiile folosite sunt dictate de dispoziția elevilor. Ne jucăm mult: legăm ochii, facem și trenuțul, pentru că acest joc ajută ca dansatorii să se destindă. Tangoul este un dans în pereche. Starea de bine a unuia dintre parteneri se reflectă neapărat asupra celuilalt. E important să-i învățăm să se relaxeze și să primească satisfacție chiar și atunci când greșesc.
Are viitor acest dans în Moldova
Indiscutabil! Acest dans care schimbă și unește oameni are viitor în Moldova. Comunitatea amatorilor de Tango este în continuă creștere și dezvoltare peste tot, nu doar în Moldova. Iar festivalurile pe care le organizăm sunt o mare dovadă a acestui fenomen. Chiar la primul festival „Noches de Buenos Aires în Chișinău”, organizat de clubul nostru „Tango Nova” în decembrie, am avut oaspeți din diferite părți ale lumii: Europa, Asia și chiar din Argentina.
Beneficiile Tangoului
Potrivit studiilor recente, se observă o adevărată transformare. Când începem să dansăm Tango, serotonina produsă în organismul nostru pe durata unei îmbrățișări sincere și subtile, care durează cel puțin douăzeci de secunde, are o uimitoare capacitate de a-ți transforma starea de spirit într-una plină de iubire și pozitivitate. Însă nu e doar atât, corpul nostru îmbrățișat sincer, favorizează producerea hemoglobinei care are, de asemenea, funcția de a regenera corpul, ceea ce duce la întinerirea celulară, facilitând vindecarea!
O altă reacție a organismului aduce beneficii activității creierului. Și anume, atunci când are loc o îmbrățișare cele două emisfere cerebrale se conectează, creând fibre nervoase mielinizate, care nu sunt altceva decât neuroni și axoni, crescând cantitatea acestora, are loc amplificarea abilităților cognitive. Stresul scade drastic datorită oxitocinei, care împreună cu dopamina stimulează senzația plăcerii. Nu putem să ignorăm nici beneficiile transpirației care menține sănătos sistemul nostru limfatic. Și bineînțeles, relațiile de prietenie se extind mai mult și mai rapid.
Text de Tatiana Besliu
