Două surori au făcut campanii de conștientizare, de ecologizare a plajelor, prezentări de modă, au intrat în greva foamei și s-au întâlnit cu secretarul general al ONU, asta încă de când aveau 10 și 12 ani, pentru ca obiectivul lor să fie atins patru ani mai târziu: oficialii din Bali au interzis pungile de plastic până în 2018, scrie green-report.ro.
Isabel Wijsen, 14 ani, și Melati Wijsen, 16 ani, sunt două surori care deja schimbă lumea, cel puțin în comunitatea în care trăiesc. În aprilie 2013, pe când aveau 10 și 12 ani, încurajate de principiile pe care le învățau la Școala Verde din Bali, acestea și-au propus să rezolve o problemă majoră de pe insula lor: pungile de plastic. Surorile au fost motivate de faptul că plaja lor favorită din Bali era înghițită de plastic, un efect negativ al turismului masiv din zonă.
„Dacă voiai să faci plajă sau să faci o baie, făceai plajă alături de produse din plastic și înotai prin plastic. Nu aveai cum să scapi de el”, povestește Melati.
„În Bali, generăm 680 de metri cubi de deșeuri de plastic pe zi, cât o clădire de 14 etaje, iar când vine vorba de pungile de plastic, mai puțin de 5% sunt reciclate”, a completat Isabel.
Dorința de a schimba lumea pleacă de la modelele pe care și le-au ales, printre care prințesa Diana, Mahatma Gandhi și Nelson Mandela, însă a apărut întrebarea: „De ce să așteptăm până când vom deveni adulte ca să facem o schimbare? Vrem să facem ceva ce contează acum!”.
Așa că, în aprilie 2013, au pornit mișcarea Bye Bye Plastic Bags, care a avut ca scop inițial strângerea a un milion de semnături prin care să convingă guvernul din Bali să adopte o lege care interzice pungile de plastic. Fetele au mobilizat copii și adulți care să lupte alături de ele pentru o insulă mai curată, dar au reușit să strângă numai 72.000 de semnături, așa că au schimbat strategia.
După un an în care au primit diverse promisiuni de la oficiali, neconcretizate însă, în noiembrie 2014 au cerut să se întâlnească cu guvernatorul din Bali. Cum acesta nu le-a acordat întâlnirea de care aveau nevoie, după ce s-au consultat cu un nutriționist, fetele au intrat în greva foamei. N-au mâncat nimic de la răsărit la apus, iar după două zile guvernatorul I Made Mangku Pastika le-a acceptat vizita.
În cadrul întâlnirii, guvernatorul a semnat un memorandum prin care a promis că va colabora cu Bye Bye Plastic Bags și cu alte ONG-uri pentru a le solicita locuitorilor din Bali să nu mai utilizeze pungile de plastic până în ianuarie 2016.
Efectele nu s-au văzut prea tare, astfel că după opt luni, fetele au cerut o a doua întâlnire cu guvernatorul. Atunci acesta a semnat o scrisoare circulară, care promovează până în 2018 folosirea pungilor reciclabile. Pentru a-și atinge scopul, de a interzice folosirea pungilor de plastic, surorile Isabel și Melati Wijsen au organizat sesiuni de ecologizare a plajelor, prezentări de modă, au intrat în greva foamei și s-au întâlnit cu secretarul general al ONU.
Peste două milioane de pungi din plastic sunt folosite în fiecare minut în lume, ceea ce înseamnă foarte mult, având în vedere că pungile de acest tip sunt făcute din resurse neregenerabile, precum petrolul și gazele naturale. În mod natural, ele se descompun în sute de ani, însă nu se biodegradează, ci devin bucăți mai mici, care rămân în apă sau sol și sunt ingerate de viețuitoare.
Când sunt distruse de oameni, într-un mod necontrolat, deșeurile din plastic sunt fie aruncate, fie arse, proces prin care sunt eliminate metanul și alte gaze toxice, care provoacă boli congenitale, respiratorii sau cancer. Din cauză că deșeurile nu sunt colectate în locurile special amenajate, acestea ajung în apă, iar cercetătorii ne avertizează că până în 2050 vom avea mai mult plastic în ocean decât pește.
