În anul de studii 2016-2017 au fost înmatriculați la studii de licență 14.725 de studenți, pe când la studiile de masterat s-au înscris 6.732 de tineri, un număr practic înjumătățit față de numărul studenților din ciclul I. Această situație este valabilă și pentru ceilalți ani, or unii studenți sunt mai puțin motivați să își continue studiile sau pur și simplu nu simt necesitatea de a face un master sau un doctorat.
Ne-am propus să descoperim însă care sunt principalele motive pentru care tânăra generație urmează studiile de masterat, dar și ce îi îndeamnă să meargă mai departe și să facă cercetări la doctorat.
„Am decis să fac masteratul pentru a avea studii complete”
Elena Matveiciuc, master în filologie spaniolă/engleză și master în administrarea afacerilor
„Am decis să fac masteratul pentru a avea studii complete, iar peste patru ani am făcut încă un masterat pentru a-mi contura cariera. Orice studii contribuie la formarea persoanelor ca profesioniști într-un anumit domeniu. Este important să avem un scop determinat și să alegem corect facultatea la care studiem. Masteratul trebuie să fie practic, să aducă o valoare capacităților, deprinderilor și oportunităților unei persoane.”
Victor Pruteanu, masterat în Management Politic și Electoral
„Inițial, după facultatea de drept de la ULIM nici nu mă gândeam la studii de masterat, atunci am decis că voi face masteratul doar în domeniul care cu adevărat mă va pasiona. Consider că acesta trebuie să fie ca un gen de profesionalizare pe un domeniu îngust în care dorești să devii expert sau cel puțin profesionist. Dacă e să vorbim despre necesitatea acestuia doar ca diplomă – este zero. Din câte cunosc adaugă doar câteva sute de lei la salariu dacă lucrezi în domeniul public și te lipsește de un an și jumătate – doi din viață. Dacă e să vorbim despre utilitatea profesională – este enormă. Am aplicat deoarece simțeam nevoia dezvoltării cunoștințelor mele electorale, pentru că sunt conștient că activitatea practică nu este deajuns pentru a deveni un expert în domeniu. Recomand tuturor celor care cu adevărat vor să devină profesioniști și experți într-un anumit domeniu, capabili nu doar să identifice probleme, ci și să formuleze soluții, să cântărească bine înainte de a începe un program de masterat.”
Potrivit datelor statistice din ultimii ani, numărul studenților care continuă studiile de masterat înregistrează o descreștere nesemnificativă. În 2016, ciclul II a fost absolvit de 6.102 persoane, în 2015 – 5.915 persoane, iar în 2014, numărul absolvenților era de 6.409. Totuși, marea majoritate a studenților aleg să își continue studiile doar în câteva direcții, astfel încât multe specialități înregistrează un număr foarte mic de studenți. Dacă ar fi să analizăm ultimii cinci ani de studii și să stabilim preferințele tinerilor, vom constata că științele economice, dreptul și științele educației se bucură de o mai mare popularitate, înregistrând anual aproximativ câte 1.000 de studenți. Contrar acestor date, astfel de domenii ca științe ale comunicării, tehnologie chimică, medicină veterinară sau protecția mediului înregistrează mai puțin de 100 de studenți care absolvesc studiile anual.
Absolvenții instituțiilor de învățământ superior pe domenii, masterat
„Studiile de doctorat presupun un anumit prestigiu și oferă o serie de privilegii în lumea academică”
În anul 2016, studiile superioare de doctorat (ciclul III) s-au desfăşurat în 45 de şcoli doctorale, organizate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, consorţiilor, parteneriatelor naţionale şi internaţionale. În anul de referință numărul total de doctoranzi a constituit 1.718 persoane (exclusiv cei străini), fiind în descreştere cu 1,9% faţă de anul anterior. Practic trei pătrimi din numărul total de doctoranzi sunt înscrişi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă. În anul 2016 numărul doctoranzilor s-a diminuat atât la învăţământul cu frecvenţă (cu 3,3%), cât şi la cel cu frecvenţă redusă (cu 1,4%). În acest nivel educaţional numărul femeilor depăşește numărul bărbaţilor, în anul 2016 raportul fiind de 129 de femei la 100 de bărbaţi.
Numărul de absolvenți, doctorat
Mariana Tacu, doctor în științe politice, magistru în Jurnalism și Științe ale Comunicării
„Am fost motivată de dorința de a crește profesional și de a dezvolta anumite direcții de cercetare într-o lucrare mai amplă decât o teză de master sau diverse articole științifice. Studiile de master sunt necesare pentru obținerea unui titlu de studii complet. În majoritatea țărilor din Europa acești trei ani de licență, ciclul I sunt prezentate ca studii scurte, ceea ce presupune continuarea procesului, fie în același domeniu, fie în domenii adiacente – la ciclul II. Studiile de doctorat reprezintă un nivel mai înalt și în majoritatea cazurilor sunt continuate de către persoanele care optează pentru activitatea în instituțiile de învățământ superior și centre de cercetare. Studiile de doctorat presupun un anumit prestigiu și oferă o serie de privilegii în lumea academică.”
Eugen Litvin face doctoratul în Particularitățile Managementului Facilitar în domeniul serviciilor în Republica Moldova
„Masteratul l-am făcut pentru a mă aprofunda în specialitatea aleasă, iar doctoratul, pentru a cerceta un domeniu nou și pentru a aduce un aport în dezvoltarea economiei naționale. Masteratul și doctoratul au un caracter practic și sunt necesare pentru dezvoltarea tinerilor specialiști, cât și pentru dezvoltare personală. Studiile de master sunt ușor de pus în practică și te pot ajuta să avansezi în carieră, pe când studiile de doctorat deschid sau creează noi oportunități.”
„Nu simt necesitatea de a-mi continua studiile universitare”
Deși unii sunt siguri în privința studiilor de masterat și doctorat, mulți tineri nu reușesc să găsească un rost acestor studii sau din contra, sunt indeciși sau nu se regăsesc în vreun domeniu. Pentru unele persoane, studiile universitare nu au o valoare reală, ci reprezintă mai degrabă un certificat ce confirmă frecventarea unor cursuri. Cei care nu au ales să își continue studiile au și ei motive întemeiate, deși nu neagă avantajele pe care ar putea să le aducă un masterat sau un doctorat.
Alexandru Ursu, student
„Nu simt necesitatea de a-mi continua studiile universitare. Aș minți dacă aș spune că nu înțeleg care sunt avantajele studiilor de master/doctorat, însă într-un domeniu la fel de dinamic ca domeniul IT, este important cât mai repede să găsești o nișă în care să te specializezi, încât să reprezinți un activ bun pentru piața din IT. Timpul petrecut pentru studii și dezvoltare poate fi valorificat mai ales dacă ai în același timp și un job și astfel reușești mult mai bine să te aprofundezi în domeniul deja început”.
Georgeta Carasiucenco, jurnalistă
„Mulți tineri, absolvenți ai universităților, după licență, imediat se avântă într-un program de masterat. Totuși, eu am preferat să-mi iau o pauză și să reflectez asupra a ce vrea să cunosc, să studiez în continuare. Programele de masterat pe care le oferă universitățile noastre mi se par puțin depărtate de realitate, or cunoștințele acumulate nu corespund cu cerințele unui loc de muncă. Mai mult, nu am găsit deocamdată nimic ce mi-ar plăcea mie. De exemplu, sunt interesată de egalitatea de gen, doar că nu există niciun curs în acest domeniu, în Republica Moldova. Dar, totodată îmi pun și întrebarea: de ce ne trebuie nouă atâta lume cu studii superioare, în timp ce este lipsă de specialiști pentru munci simple?”
Oportunități internaționale
Menționăm însă că statisticile prezentate mai sus țin doar de Republica Moldova, or mulți tineri aleg să își facă studiile și peste hotare, acolo unde au mai multe oportunități. Țara noastră a încheiat tratate internaționale în domeniul educației cu mai multe țări precum: Austria, Bulgaria, Cehia, Belgia, Georgia, Israel, Italia, Letonia, Lituania etc., astfel încât studenții din Moldova să își poată face studiile universitare și peste hotarele țării, și să beneficieze de burse sau de o mobilitate academică.
Tot mai popular a devenit și programul Erasmus +, care reușește să atragă tot mai mulți studenți. Programul este finanţat de Uniunea Europeană şi oferă o serie de oportunităţi studenţilor, cercetătorilor, cadrelor didactice şi instituţiilor de învățămînt din întreaga lume. Până la finele lunii iulie 2018, peste 590 de studenți și profesori din Moldova vor primi burse oferite de UE.
Olga Cortac, masterat Internațional și European în Dreptul Afacerilor
„Am continuat studiile universitare pentru o dezvoltare mai vastă și o îmbunătățire a cunoștințelor de bază pe care le aveam în domeniu după obținerea diplomei de licență. Educația este cel mai important aspect în dezvoltarea tinerilor și nu contează unde se fac studiile, atât timp cât studentul este implicat și dedicat în ceea ce face. La facultatea pe care am urmat-o în Moldova am avut ocazia să cunosc adevărați profesioniști de la care am învățat multe și le sunt recunoscătoare pentru asta. Apreciez că în România, spre deosebire de Moldova, admiterea se face în bază de examene, ceea ce reprezintă un adevărat filtru în selecția studenților. Pe lângă asta, sesiunile și examenele sunt adevărate ture de forță pentru studenți. Probabil aceste aspecte sunt determinate și de faptul că vorbim despre Sorbona, cursurile fiind susținute de către profesori de la această Universitate, iar studenții din promoție sunt atât români, cât și francezi. Dacă am urma astfel de exemple, precum și altele la fel de bune, poate reușim într-o zi să aducem și în sistemul de învățământ de la noi acele schimbări care sunt aproape imperative în situația actuală. Consider necesare aceste studii, atunci când sunt însoțite de partea practică a dezvoltării și studenții nu sunt implicați doar în procesul de învățământ cu focus principal pe examene, dar încep să vadă aplicabilitatea celor învățate și utilitatea lor în activitatea pe care o desfășoară.”
Țara noastră este parte a mai multor convenții și acorduri internaționale care facilitează procedura de recunoaștere a diplomelor din Moldova în străinătate. Astfel, pentru a facilita procesele de recunoaștere a actelor de studii și a calificărilor, precum și stimularea mobilității academice și profesionale în spațiul CSI, în anul 2004 Republica Moldova a semnat Acordul privind recunoaștere reciprocă și echivalarea actelor de studii din învățământul mediu general, secundar profesional și mediu de specialitate. În anul 2012, la propunerea Ministerului Educației, Guvernul a aprobat proiectul unui Acord-cadru interguvernamental privind recunoaşterea diplomelor, titlurilor academice, calificărilor şi competențelor, care a fost propus la 24 de state din spațiul european, inclusiv statelor de destinație a migranților moldoveni. Este vorba despre Italia, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Germania, Polonia, Ungaria, Suedia, Norvegia, Finlanda, Cehia, Slovenia, Slovacia, Bulgaria, Portugalia, Grecia, Turcia, Israel, Spania, Cipru şi Ţările Baltice.
