Trei studenți doctoranzi de la UTM au făcut o descoperire inedită, care a reușit să impresioneze oamenii de știință de peste hotare, astfel încât descoperirea a fost selectată pentru coperta frontală a prestigioasei reviste germane de specialitate – Small Nano-Micro. Aceasta constă dintr-un mecanism care va permite recoltarea analizelor de sânge prin respirație.
Potrivit site-ului universității, doctoranzii Eugeniu Lazari, anul III, Vasile Postica și Nicolai Ababii, anul I, sub îndrumarea conducătorului științific dr. hab., prof. univ. Oleg Lupan, au descoperit o nouă tehnologie, elaborată de cercetătorii UTM, permite de a crește localizat un material avansat în microsensori sau nanosenzori cu o repetabilitate ridicată și recuperare completă. Este un know-how, denumit și nanotehnologie „bottom-up” („de la bază în sus”), presupune realizarea explorărilor pe un segment specific de pe substratul sensor, fară a implica tehnologii microelectronice costisitoare gen „top-down”, cu multiple etape tehnologice.
Cum se manifestă acest know-how în biomedicină?
Deși tehnologiile implementate în domeniul dat au făcut un salt serios, totuși, multe din metodele utilizate la ora actuală sunt invazive. De exemplu, recoltarea probelor de sânge se realizează prin înțeparea degetului pacientului. În monitorizarea diabetului aceste probe sunt destul de frecvente. Însă după o serie de înțepături, pe lângă faptul că pacientul se alege cu o traumă psihologică, creându-și o fobie față de ace și seringi, este prezentă și trauma fizică propriu-zisă a degetului (sau a degetelor). Pe când noua metodă propusă este absolut non-invazivă, oferind posibilitatea de a recolta probele prin expirarea de către pacient a aerului inspirat, în urma căreia se stabilește nivelul concentrației de acetonă – la pacienții diabetici acetona se elimină prin respirație, iar cu ajutorul nanosenzorilor elaborați ar putea fi detectată în concentrații foarte mici. Altfel zis, nanomaterialul respectiv poate servi ca materie primă sau nanoblocuri constructive pentru fabricarea senzorului eficient de depistare a acetonei pentru aplicații biomedicale în monitorizarea diabetului.
Având în vedere că acetona este un reagent (compus organic volatil) inflamabil, extrem de periculos, tehnologia propusă de cercetătorii UTM reprezintă un pas important în domeniul nanoștiinței și nanoingineriei, prezentându-se ca un candidat perfect pentru o serie de aplicații în domeniul nanoelectronicii și nanoingineriei biomedicale, în particular în analiza respirației, în tratamentul pacienților cu diabet zaharat.
O posibilă aplicație în biomedicină îl are și efectul memristor pentru sisteme neuronale, dar și alte aplicații avansate. Dispozitivele tip memristor pot fi caracterizate ca fiind pasive, atuul lor fiind dotarea cu un soi de „memorie” (din engl. – „memory resistors”), de unde și particularitatea de „a păstra o amintire”.
Cercetările au fost efectuate în cadrul Departamentului Microelectronică și Inginerie Biomedicală, FCIM-UTM, în colaborare cu cercetători de la Universitatea din Kiel și Max-Planck-Institut for Solid State Research din Germania. Rezultatele excelente obținute au fost acceptate după 3 nivele de recenzii a câte 3-4 recenzenți-experți în revista internațională specializată SMALL (Micro-Nano). Aceste cercetări, apreciate la nivel internațional, au fost susţinute parţial de Proiectul instituţional 45inst-15.817.02.29A, subvenționat de Guvernul Republicii Moldova la UTM.
Revista SMALL se poziționează printre revistele multidisciplinare de vârf, care acoperă un spectru larg de subiecte la scară nano- și micro-, aflându-se la joncțiunea dintre știința materialelor, chimie, fizică, inginerie, medicină și biologie.
