Biroul Național de Statistică a realizat în 2014 recensământul populației și al locuințelor, datele căruia vor fi prezentate pe 31 martie 2017. Cu câteva zile înainte de a face publice datele, BNS a venit cu explicații privind durata mare de procesare a datelor și dificultățile pe care le-a întâmpinat în procesul de realizare a recensământului.
Vitalie Valcov, directorul general al instituției, a afirmat că recensământul este un exercițiu foarte important, iar în baza acestuia vor putea fi elaborate politici de ordin economic și social. „Recensământul este piatra de temelie a politicilor economice și socio-culturale lansate de autoritățile centrale sau locale. Acesta conține cele mai ample informații despre structura populației, respectiv în baza lui sunt scrise cele mai sigure strategii guvernamentale”, a subliniat Valcov.
Întârzierea de aproximativ trei ani nu va afecta calitatea și relevanța datelor, căci potrivit directorului BNS, acestea vor servi pentru ajustarea statisticilor curente, inclusiv estimarea numărului populației în anii ulteriori, până la următorul recensământ. De aceeași părere, potrivit lui, sunt și experții internaționali care au participat la realizarea recensământului.
În total, din bugetul de stat au fost cheltuite 86 de milioane de lei pentru întreg procesul de organizare a recensământului. Valcov a mărturisit că tergiversarea procesului s-a datorat lipsei unui soft de prelucrare a datelor, care nu a fost procurat în 2013.
Totuși, echipa BNS este convinsă că datele sunt necesare, recensământul fiind singura sursă de date de asemenea amploare și detaliere.
În plus, pentru prima dată s-a realizat o anchetă post-recenzare prin care s-a estimat gradul de acoperire a recensământului. Ancheta a fost realizată pe un eșantion de 90 de sectoare de recensământ. Lilian Galer, șef secția Metode Statistice, a explicat că ancheta a fost realizată pe 21 de mii de persoane și astfel s-a determinat gradul de acoperire a populației prin recensământ.
Valentina Istrati, șefa direcției Recensământul populației la BNS, a menționat că la elaborarea chestionarelor experții s-au condus de recomandările internaționale, precum și de necesitățile naționale de informații pentru elaborarea de politici publice, fiind consultată și opinia Consiliului Național al ONG-urilor. Istrati a specificat că întrebările cele mai discutate în societate, cele care țin de naționalitate, etnie și religie, au fost de fapt opționale și au fost adăugate în chestionar tocmai pentru că sunt sensibile pentru societate.
De asemenea, Istrati a menționat că în procesul de realizare a recensământului au întâmpinat diverse probleme printre care reticența populației și abandonarea lucrului de către recenzori.
În total au fost îndeplinite 4,2 mln de chestionare. Acestea au fost de patru tipuri: locuință, persoană, spațiu colectiv de locuit și chestionar pentru persoana cu ședere temporară pe durata de până la 12 luni. Toate chestionarele sunt păstrate în depozitul Biroului Național de Statistică și vor fi nimicite în decursul unui an de la prezentarea datelor.
În prezent, BNS se pregătește pentru a realiza următorul recensământ, care este planificat pentru anul 2021. Valcov a subliniat că instituția pe care o conduce își asumă greșelile și dă asigurări că la următorul recensământ datele vor fi prezentate în timp util.
Acest articol a fost elaborat cu suportul Biroului de Cooperare al Elveției în Moldova (SDC) și UNFPA, Fondul ONU pentru Populație în Moldova, și nu prezintă în mod necesar punctul de vedere al SDC, UNFPA, al Organizației Națiunilor Unite, sau oricare din organizațiile sale afiliate.
