Imediat după topirea zăpezii, când aerul se încălzește până la +1 – +3 grade, căpușele se trezesc din hibernare. Specialiștii Centrului de Sănătate Publică municipiul Chișinău constată faptul că, în anul curent, căpușele au ieșit din hibernare mai devreme, cam pe la sfârşitul lunii februarie.
De obicei, perioadele de activitate maximă a căpușelor sunt lunile martie – iunie și septembrie – octombrie. Acestea parazitează pe corpul diferitor rozătoare și animale mai mari, dar viețuesc în ierburile înalte, în păduri, tufari, pe suprafaţa solului, pe grămezi de gunoi etc.
Capușele servesc ca vector de transmitere a mai multor maladii infecțioase de la animale la om. Dacă e să ne referim la teritoriul municipiului Chişinău, atunci căpușele sunt unice în răspândirea boreliozei. Numărul cazurilor de borelioză, înregistrate în anul 2016, în municipiu, constituie cifra de 73 , în anul 2015 – 97.
CSP mun. Chișinău asigură activitatea de monitorizare epizootologică a focarelor naturale de borelioză, fiind colectate căpușe pentru investigare de laborator. Astfel, în anul 2016, au fost colectate 375 de exemplare din diferite spaţii verzi ale municipiului, dintre care 112 s-au dovedit a fi infectate. Contaminarea înaltă a căpușelor în medie de 30% cu bacteria Borrelia, agentul cauzal al boreliozei, denotă prezența masivă în natură atât a sursei, cât și a vectorului de transmitere a infecției.
În majoritatea cazurilor, borelioza se manifestă prin semne clinice asemănătoare cu gripa sau alte infecții respiratorii acute. Persoana infectată cu borrelia nu dă atenția cuvenită acestor semne și peste o perioadă de timp boală progresează cu afectarea sistemului cardiovascular, a articulațiilor etc. Simptomul principal al boreliozei, care apare în primele zile la 80% de persoane înțepate de căpușă înfectată, este eritemul circular migrator – o pată în formă inelară, de culoare roz-palidă în jurul înțepăturii.
Prin urmare, pentru a ne proteja împotriva căpușelor, este nevoie de a ridica nivelul de protecție a hainelor. Îmbrăcămintea trebuie să acopere practic tot corpul. Hainele trebuie să fie prelucrate cu spreiuri de protecție împotriva căpușelor.
După plimbările la aer liber, verificaţi şi fiţi atenţi la toate părţile corpului, din cap până în picioare, pentru depistarea oricăror semne, care denotă muşcătura căpuşelor.
Dacă totuşi ați fost mușcați de căpușe, nu încercați a înlătura insecta inoculată în piele de sine stătător. Adresați-vă după ajutor medical urgent, cu consultarea ulterioară a medicului infecționist.
Pentru a diminua numărul de căpuşe şi a evita pătrunderea lor în casă, se recomandă amenajarea teritoriilor şi crearea condiţiilor nefavorabile pentru supravieţuirea căpuşelor prin: cosirea joasă a ierbei, tăierea şi curăţirea raţională a tufarilor şi a vegetaţiei înalte, amenajarea teritoriilor de odihnă şi a zonelor de agrement, combaterea rozătoarelor care reprezintă gazda principală pentru căpuşe, neadmiterea animalelor vagabonde pe teritoriile de odihnă, controlul animalelor de campanie la prezența căpușelor după primbări în spații verzi.
