La sudul raionului Dubăsari, pe malul stâng al Nistrului, se întinde satul Pohrebea din comuna Coșnița. Un secol în urmă, aici a fost ridicată biserica Sf. Alexei, care, conform legendelor, ar fi fost construită la solicitarea țarului rus Nicolae al II-lea Romanov pentru însănătoșirea fiului bolnav de hemofilie, Alexei. La distanță de mai bine de o sută de ani, perla arhitecturală „este într-o stare dezastruoasă”, susține primarul comunei. Ideea restaurării a prins contur atunci când din bugetul local s-au alocat bani pentru realizarea unei schițe de restaurare. Aceasta a fost aprobată la Ministerul Culturii, însă pentru proiectul final și pentru executarea lucrărilor este necesară o sumă de aproximativ 40 de milioane de lei.
Unica din cele 12 biserici ce trebuiau să fie ridicate pentru „tămăduirea” țareviciului Alexei
Biserica fost construită în anul 1912 de către arhitectul eparhial Todorov, la solicitarea Ţarului Rus Nicolae al II-lea Romanov. Lăcaşul sfânt s-ar număra printre cele 12 biserici ce trebuiau să fie construite la periferiile guberniei ruseşti pentru tămăduirea țareviciului, la îndrumarea călugărului Rasputin. Totuși, unica biserică identificată din seria respectivă este cea de la Pohrebea. „Faptul că a fost construită într-un stil arhitectural inedit se observă de la prima vedere”, ne-a spus Alexei Gafeli, primarul comunei Coșnița. „Biserica nu a fost utilizată de foarte mulți ani, mai exact din anii de după Al Doilea Război Mondial, iar în prezent se găsește într-o stare dezastruoasă”, a menționat primarul. După mai multe încercări ale administrației publice locale, administrației raionale și ale locuitorilor din comună, s-a reușit înregistrarea unui proiect ce a fost acceptat la Agenția de dezvoltare regională Centru, dar care „din mai multe motive subiective nu a fost realizat cu succes”, ne-a povestit primarul.
O nouă încercare a venit la scurt timp, iar în anul 2016, primăria comunei Coșnița, remarcând importanța obiectivului arhitectural, a alocat 80.000 de lei pentru realizarea unei schițe a proiectului de restaurare. Cercetarea a fost preluată de arhitectul Vasile Eremciuc, care a propus spre aprobare trei schițe finale.
Compromis între arhitectura bizantină și cea slavonă
În cadrul cercetării, s-au studiat materialele de arhivă și s-au consultat oameni din sat. Având în vedere că nu s-a păstrat partea superioară a bisericii în urma bombardamentelor duble de la începutul și sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, au apărut dileme cu privire la stilul în care trebuie să fie reconstituite cele patru turle ale bisericii și turla clopotniței. Conform stilului slavon, acestea ar arăta în formă piramidală, iar conform stilului bizantin – sub formă de clopot. „Nu s-au păstrat mărturii de epocă sau fotografii. Am consultat arhiva din Sankt Petersburg, dar am găsit doar niște descrieri ce țin de dimensiunea turlei asupra naosului, de lungimea bisericii, nimic însă despre cum aceasta ar trebui să arate. Am încercat să contactăm și arhiva militară română, dar nu am primit răspunsuri nici de acolo”, povestește arhitectul Vasile Eremciuc.
Prima variantă
Astfel, arhitectul a purces la o căutare prin analog, având în vedere stilul prelucrării pietrei de calcar ce a fost folosit și la alte biserici construite în anii respectivi. Drept modele au fost identificate Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din Chișinău (Ștefan cel Mare colț cu Serghei Lazo) și biserica din Chițcani. „Acest lucru ne-a convins că suntem pe calea cea dreaptă și că arhitectura ar trebui să arate similar cu aceste două biserici, și anume în stilul bizantin, conform căruia, cupolele sunt în formă de semisfere, aceasta fiind varianta de bază pe care am înregistrat-o la Ministerul Culturii.
A doua variantă
În cea de-a doua variantă, arhitectul a admis că stilul arhitectural ar fi fost totuși slavon, având în vedere că lăcașul a fost construit la inițiativa țarului rus. În cadrul acestei versiuni, patru turle sunt concepute în formă piramidală.
A treia variantă
A fost una de compromis. Deși arhitecții au insistat pentru prima variantă, presiunea locuitorilor i-a determinat să combine primele două versiuni într-una finală, care a fost cea aprobată de Ministerul Culturii. Astfel, turlele mici și centrale au fost concepute sub formă de clopot, iar turla clopotniței sub formă de piramidă. „Ținem la toate trei variante și credem că biserica va avea un aspect destul de impresionant, întrucât se înscrie foarte bine în landșaftul din zona respectivă. Dacă se vor obține surse de finanțare, sperăm să avem în zona respectivă o bijuterie locală”, este de părere arhitectul.
În așteptarea banilor: „Urmează să identificăm resurse”
Pe lângă schița de proiect, este necesară realizarea unui proiect tehnic, a unei expertize. Suma necesară pentru aceste lucrări se cifrează la 40 de milioane de lei. „Trebuie să identificăm resurse financiare pentru restaurare. În acest sens, am depus un proiect la Agenția de dezvoltare Centru în anul 2016. În lipsa unui proiect tehnic, acesta însă nu poate fi finanțat. Specialiștii estimează însă costul unui proiect tehnic la 350 de mii de lei, iar pentru proiectele tehnice se găsește greu finanțare”, spune primarul Alexei Gafeli. „Pe zi ce trece, edificiul se deteriorează tot mai mult din cauza condițiilor climaterice. Până la urmă însă, totul se rezumă la partea financiară”, mai spune el.
Inițiativa de restaurare a fost binecuvântată și de Mitropolia Moldovei. Implicarea Mitropoliei se rezumă însă la o susținere spirituală mai mult, după cum ne-a explicat Manole Brihuneț, președintele sectorului Sinodal Construcții și Restaurări: „Implicarea noastră a constat în faptul că ne-am deplasat la fața locului și am văzut situația. Mitropolia nu este o instituție care produce ceva și noi nu avem un venit din care să susținem astfel de acțiuni. Clerul și creștinii sunt cei care formează comunități și pot face asta. Restaurarea ar trebui să se facă atât cu suportul statului, cât și a unor investiții din afară. Urmează să fie găsite aceste surse”.
Restaurarea ar putea fi finalizată în termen de trei ani
În urma procesului de restaurare, va fi păstrat aspectul original în proporție de 70 %, ne-a explicat arhitectul Vasile Eremciuc. În procesul de reconstituire se vor folosi materiale tradiționale. Pentru soclu se va folosi piatră de Cosăuți sau piatră israeliteană, iar pentru înveliș – este recomandat cuprul. În continuare, se vor consolida pereții, care, deși s-au păstrat în mare parte, au fost afectați de fisuri. La nivelul cupolelor se cere executarea unor centuri seismice și injectări cu mortar special pentru consolidarea zidăriei.
„Pentru lucrări avem în țară destul de mulți specialiști calificați. Aici este vorba exclusiv de cioplitori în piatra de calcar. În materie de inginerie de restaurare am avea nevoie poate de specialiști români pentru diverse lucrări ce implică tehnologii speciale”, spune arhitectul. El ne-a asigurat că, odată cu asigurarea unui buget stabil, lucrările ar fi finalizate în decurs de doi-trei ani.
Mai jos vedeți schița finală aprobată:
