Președintele Institutului Européen d’Etudes du Développement din Paris explică pe larg mecanismul de funcționare a regimului de tichete de masă și combate mai multe mituri cu care operează opoziția și spune că ideea n-ar trebui ucisă în ou doar pentru că „nu ne place culoarea politică a celor ce o propun sau pentru că îi suspectăm pe guvernanți de punerea la cale a unor scheme care să-i avantajeze numai pe ei”.
Analiza, semnată de Dorina Roșca, doctor în socio-economia dezvoltării, care mai este și Membru al CEMI-EHESS, Centre d’Etudes des Modes d’Industrialisation, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris, a fost publicată de portalul de atitudine civică Platzforma. Reamintim că inițiativa privind introducerea tichetelor de masă a fost înaintată de președintele Parlamentului, Andrian Candu.
Dorina Roșca consideră că această măsură este una dintre puținele, din ultimii 25 de ani, care încearcă să schimbe accentele capitalismului moldovenesc și va fi destul de interesantă pentru salariați. „De fapt, aceasta le-ar aduce o creștere a puterii de cumpărare egală cu valoarea coșului minim de consum alimentar care astăzi este de aproximativ 900 de lei pe lună. Orice salariat din Republica Moldova ar trebui să primească cu brațele deschise o atare regulă”, scrie autorul în studiu, scrie moldova.org.
Totodată, Dorina Roșca combate și ideea formulată de mai mulți oponenți că inițiativa urmărește o modalitate de evaziune fiscală.
În concluzie, Dorina Roșca spune că “„deea introducerii tichetului de masă în Republica Moldova n-ar trebui ucisă în ou doar pentru că nu ne place culoarea politică a celor ce o propun sau pentru că îi suspectăm pe guvernanți de punerea la cale a unor scheme care să-i avantajeze numai pe ei. Generalizarea tichetului de masă ar putea provoca o realocare a resurselor economice, susține ea.
„Tichetul de masă ar putea să fie un prim pas spre un alt fel de sistem, un prim loc geometric în care să se întâlnească intereselor tuturor: ale salariaților, prin sporirea puterii de cumpărare și prin ameliorarea calității alimentației; ale angajatorilor, prin accederea la un mecanism ieftin de responsabilizare socială, de motivare a angajaților, de prezervare a sănătății lor, dar și de sporire a productivității muncii, de diminuare a costurilor legate de fluctuația personalului; ale societăților de alimentație publică, prin însușirea unei clientele relativ stabile, prin sporirea fluxurilor comerciale și deci a profitului; ale guvernului, prin legalizarea unui segment de economie subterană, prin sporirea transferurilor către bugetul de stat (chiar dacă aparent facilitățile fiscale pe care acest mecanism le presupune ar sugera contrariul), prin dinamizarea sectorului agroalimentar – destul de important pentru Republica Moldova –, dar mai ales prin umanizarea și pacificarea unei societăți ulcerate de politici neoliberale ale căror scop e să producă indicatori economici ˮde performanțăˮ și să deservească oamenii”, a concluzionat Dorina Roșca.
